Rumence Meal — Islam4ro.com / Romanya İslam ve Kültür Birliği — İsra' 17:1 – Şuara 26:227
Contents
- İsra' 17:1
- İsra' 17:2
- İsra' 17:3
- İsra' 17:4
- İsra' 17:5
- İsra' 17:6
- İsra' 17:7
- İsra' 17:8
- İsra' 17:9
- İsra' 17:10
- İsra' 17:11
- İsra' 17:12
- İsra' 17:13
- İsra' 17:14
- İsra' 17:15
- İsra' 17:16
- İsra' 17:17
- İsra' 17:18
- İsra' 17:19
- İsra' 17:20
- İsra' 17:21
- İsra' 17:22
- İsra' 17:23
- İsra' 17:24
- İsra' 17:25
- İsra' 17:26
- İsra' 17:27
- İsra' 17:28
- İsra' 17:29
- İsra' 17:30
- İsra' 17:31
- İsra' 17:32
- İsra' 17:33
- İsra' 17:34
- İsra' 17:35
- İsra' 17:36
- İsra' 17:37
- İsra' 17:38
- İsra' 17:39
- İsra' 17:40
- İsra' 17:41
- İsra' 17:42
- İsra' 17:43
- İsra' 17:44
- İsra' 17:45
- İsra' 17:46
- İsra' 17:47
- İsra' 17:48
- İsra' 17:49
- İsra' 17:50
- İsra' 17:51
- İsra' 17:52
- İsra' 17:53
- İsra' 17:54
- İsra' 17:55
- İsra' 17:56
- İsra' 17:57
- İsra' 17:58
- İsra' 17:59
- İsra' 17:60
- İsra' 17:61
- İsra' 17:62
- İsra' 17:63
- İsra' 17:64
- İsra' 17:65
- İsra' 17:66
- İsra' 17:67
- İsra' 17:68
- İsra' 17:69
- İsra' 17:70
- İsra' 17:71
- İsra' 17:72
- İsra' 17:73
- İsra' 17:74
- İsra' 17:75
- İsra' 17:76
- İsra' 17:77
- İsra' 17:78
- İsra' 17:79
- İsra' 17:80
- İsra' 17:81
- İsra' 17:82
- İsra' 17:83
- İsra' 17:84
- İsra' 17:85
- İsra' 17:86
- İsra' 17:87
- İsra' 17:88
- İsra' 17:89
- İsra' 17:90
- İsra' 17:91
- İsra' 17:92
- İsra' 17:93
- İsra' 17:94
- İsra' 17:95
- İsra' 17:96
- İsra' 17:97
- İsra' 17:98
- İsra' 17:99
- İsra' 17:100
- İsra' 17:101
- İsra' 17:102
- İsra' 17:103
- İsra' 17:104
- İsra' 17:105
- İsra' 17:106
- İsra' 17:107
- İsra' 17:108
- İsra' 17:109
- İsra' 17:110
- İsra' 17:111
- Kehf 18:1
- Kehf 18:2
- Kehf 18:3
- Kehf 18:4
- Kehf 18:5
- Kehf 18:6
- Kehf 18:7
- Kehf 18:8
- Kehf 18:9
- Kehf 18:10
- Kehf 18:11
- Kehf 18:12
- Kehf 18:13
- Kehf 18:14
- Kehf 18:15
- Kehf 18:16
- Kehf 18:17
- Kehf 18:18
- Kehf 18:19
- Kehf 18:20
- Kehf 18:21
- Kehf 18:22
- Kehf 18:23
- Kehf 18:24
- Kehf 18:25
- Kehf 18:26
- Kehf 18:27
- Kehf 18:28
- Kehf 18:29
- Kehf 18:30
- Kehf 18:31
- Kehf 18:32
- Kehf 18:33
- Kehf 18:34
- Kehf 18:35
- Kehf 18:36
- Kehf 18:37
- Kehf 18:38
- Kehf 18:39
- Kehf 18:40
- Kehf 18:41
- Kehf 18:42
- Kehf 18:43
- Kehf 18:44
- Kehf 18:45
- Kehf 18:46
- Kehf 18:47
- Kehf 18:48
- Kehf 18:49
- Kehf 18:50
- Kehf 18:51
- Kehf 18:52
- Kehf 18:53
- Kehf 18:54
- Kehf 18:55
- Kehf 18:56
- Kehf 18:57
- Kehf 18:58
- Kehf 18:59
- Kehf 18:60
- Kehf 18:61
- Kehf 18:62
- Kehf 18:63
- Kehf 18:64
- Kehf 18:65
- Kehf 18:66
- Kehf 18:67
- Kehf 18:68
- Kehf 18:69
- Kehf 18:70
- Kehf 18:71
- Kehf 18:72
- Kehf 18:73
- Kehf 18:74
- Kehf 18:75
- Kehf 18:76
- Kehf 18:77
- Kehf 18:78
- Kehf 18:79
- Kehf 18:80
- Kehf 18:81
- Kehf 18:82
- Kehf 18:83
- Kehf 18:84
- Kehf 18:85
- Kehf 18:86
- Kehf 18:87
- Kehf 18:88
- Kehf 18:89
- Kehf 18:90
- Kehf 18:91
- Kehf 18:92
- Kehf 18:93
- Kehf 18:94
- Kehf 18:95
- Kehf 18:96
- Kehf 18:97
- Kehf 18:98
- Kehf 18:99
- Kehf 18:100
- Kehf 18:101
- Kehf 18:102
- Kehf 18:103
- Kehf 18:104
- Kehf 18:105
- Kehf 18:106
- Kehf 18:107
- Kehf 18:108
- Kehf 18:109
- Kehf 18:110
- Meryem 19:1
- Meryem 19:2
- Meryem 19:3
- Meryem 19:4
- Meryem 19:5
- Meryem 19:6
- Meryem 19:7
- Meryem 19:8
- Meryem 19:9
- Meryem 19:10
- Meryem 19:11
- Meryem 19:12
- Meryem 19:13
- Meryem 19:14
- Meryem 19:15
- Meryem 19:16
- Meryem 19:17
- Meryem 19:18
- Meryem 19:19
- Meryem 19:20
- Meryem 19:21
- Meryem 19:22
- Meryem 19:23
- Meryem 19:24
- Meryem 19:25
- Meryem 19:26
- Meryem 19:27
- Meryem 19:28
- Meryem 19:29
- Meryem 19:30
- Meryem 19:31
- Meryem 19:32
- Meryem 19:33
- Meryem 19:34
- Meryem 19:35
- Meryem 19:36
- Meryem 19:37
- Meryem 19:38
- Meryem 19:39
- Meryem 19:40
- Meryem 19:41
- Meryem 19:42
- Meryem 19:43
- Meryem 19:44
- Meryem 19:45
- Meryem 19:46
- Meryem 19:47
- Meryem 19:48
- Meryem 19:49
- Meryem 19:50
- Meryem 19:51
- Meryem 19:52
- Meryem 19:53
- Meryem 19:54
- Meryem 19:55
- Meryem 19:56
- Meryem 19:57
- Meryem 19:58
- Meryem 19:59
- Meryem 19:60
- Meryem 19:61
- Meryem 19:62
- Meryem 19:63
- Meryem 19:64
- Meryem 19:65
- Meryem 19:66
- Meryem 19:67
- Meryem 19:68
- Meryem 19:69
- Meryem 19:70
- Meryem 19:71
- Meryem 19:72
- Meryem 19:73
- Meryem 19:74
- Meryem 19:75
- Meryem 19:76
- Meryem 19:77
- Meryem 19:78
- Meryem 19:79
- Meryem 19:80
- Meryem 19:81
- Meryem 19:82
- Meryem 19:83
- Meryem 19:84
- Meryem 19:85
- Meryem 19:86
- Meryem 19:87
- Meryem 19:88
- Meryem 19:89
- Meryem 19:90
- Meryem 19:91
- Meryem 19:92
- Meryem 19:93
- Meryem 19:94
- Meryem 19:95
- Meryem 19:96
- Meryem 19:97
- Meryem 19:98
- Tâhâ 20:1
- Tâhâ 20:2
- Tâhâ 20:3
- Tâhâ 20:4
- Tâhâ 20:5
- Tâhâ 20:6
- Tâhâ 20:7
- Tâhâ 20:8
- Tâhâ 20:9
- Tâhâ 20:10
- Tâhâ 20:11
- Tâhâ 20:12
- Tâhâ 20:13
- Tâhâ 20:14
- Tâhâ 20:15
- Tâhâ 20:16
- Tâhâ 20:17
- Tâhâ 20:18
- Tâhâ 20:19
- Tâhâ 20:20
- Tâhâ 20:21
- Tâhâ 20:22
- Tâhâ 20:23
- Tâhâ 20:24
- Tâhâ 20:25
- Tâhâ 20:26
- Tâhâ 20:27
- Tâhâ 20:28
- Tâhâ 20:29
- Tâhâ 20:30
- Tâhâ 20:31
- Tâhâ 20:32
- Tâhâ 20:33
- Tâhâ 20:34
- Tâhâ 20:35
- Tâhâ 20:36
- Tâhâ 20:37
- Tâhâ 20:38
- Tâhâ 20:39
- Tâhâ 20:40
- Tâhâ 20:41
- Tâhâ 20:42
- Tâhâ 20:43
- Tâhâ 20:44
- Tâhâ 20:45
- Tâhâ 20:46
- Tâhâ 20:47
- Tâhâ 20:48
- Tâhâ 20:49
- Tâhâ 20:50
- Tâhâ 20:51
- Tâhâ 20:52
- Tâhâ 20:53
- Tâhâ 20:54
- Tâhâ 20:55
- Tâhâ 20:56
- Tâhâ 20:57
- Tâhâ 20:58
- Tâhâ 20:59
- Tâhâ 20:60
- Tâhâ 20:61
- Tâhâ 20:62
- Tâhâ 20:63
- Tâhâ 20:64
- Tâhâ 20:65
- Tâhâ 20:66
- Tâhâ 20:67
- Tâhâ 20:68
- Tâhâ 20:69
- Tâhâ 20:70
- Tâhâ 20:71
- Tâhâ 20:72
- Tâhâ 20:73
- Tâhâ 20:74
- Tâhâ 20:75
- Tâhâ 20:76
- Tâhâ 20:77
- Tâhâ 20:78
- Tâhâ 20:79
- Tâhâ 20:80
- Tâhâ 20:81
- Tâhâ 20:82
- Tâhâ 20:83
- Tâhâ 20:84
- Tâhâ 20:85
- Tâhâ 20:86
- Tâhâ 20:87
- Tâhâ 20:88
- Tâhâ 20:89
- Tâhâ 20:90
- Tâhâ 20:91
- Tâhâ 20:92
- Tâhâ 20:93
- Tâhâ 20:94
- Tâhâ 20:95
- Tâhâ 20:96
- Tâhâ 20:97
- Tâhâ 20:98
- Tâhâ 20:99
- Tâhâ 20:100
- Tâhâ 20:101
- Tâhâ 20:102
- Tâhâ 20:103
- Tâhâ 20:104
- Tâhâ 20:105
- Tâhâ 20:106
- Tâhâ 20:107
- Tâhâ 20:108
- Tâhâ 20:109
- Tâhâ 20:110
- Tâhâ 20:111
- Tâhâ 20:112
- Tâhâ 20:113
- Tâhâ 20:114
- Tâhâ 20:115
- Tâhâ 20:116
- Tâhâ 20:117
- Tâhâ 20:118
- Tâhâ 20:119
- Tâhâ 20:120
- Tâhâ 20:121
- Tâhâ 20:122
- Tâhâ 20:123
- Tâhâ 20:124
- Tâhâ 20:125
- Tâhâ 20:126
- Tâhâ 20:127
- Tâhâ 20:128
- Tâhâ 20:129
- Tâhâ 20:130
- Tâhâ 20:131
- Tâhâ 20:132
- Tâhâ 20:133
- Tâhâ 20:134
- Tâhâ 20:135
- Enbiya 21:1
- Enbiya 21:2
- Enbiya 21:3
- Enbiya 21:4
- Enbiya 21:5
- Enbiya 21:6
- Enbiya 21:7
- Enbiya 21:8
- Enbiya 21:9
- Enbiya 21:10
- Enbiya 21:11
- Enbiya 21:12
- Enbiya 21:13
- Enbiya 21:14
- Enbiya 21:15
- Enbiya 21:16
- Enbiya 21:17
- Enbiya 21:18
- Enbiya 21:19
- Enbiya 21:20
- Enbiya 21:21
- Enbiya 21:22
- Enbiya 21:23
- Enbiya 21:24
- Enbiya 21:25
- Enbiya 21:26
- Enbiya 21:27
- Enbiya 21:28
- Enbiya 21:29
- Enbiya 21:30
- Enbiya 21:31
- Enbiya 21:32
- Enbiya 21:33
- Enbiya 21:34
- Enbiya 21:35
- Enbiya 21:36
- Enbiya 21:37
- Enbiya 21:38
- Enbiya 21:39
- Enbiya 21:40
- Enbiya 21:41
- Enbiya 21:42
- Enbiya 21:43
- Enbiya 21:44
- Enbiya 21:45
- Enbiya 21:46
- Enbiya 21:47
- Enbiya 21:48
- Enbiya 21:49
- Enbiya 21:50
- Enbiya 21:51
- Enbiya 21:52
- Enbiya 21:53
- Enbiya 21:54
- Enbiya 21:55
- Enbiya 21:56
- Enbiya 21:57
- Enbiya 21:58
- Enbiya 21:59
- Enbiya 21:60
- Enbiya 21:61
- Enbiya 21:62
- Enbiya 21:63
- Enbiya 21:64
- Enbiya 21:65
- Enbiya 21:66
- Enbiya 21:67
- Enbiya 21:68
- Enbiya 21:69
- Enbiya 21:70
- Enbiya 21:71
- Enbiya 21:72
- Enbiya 21:73
- Enbiya 21:74
- Enbiya 21:75
- Enbiya 21:76
- Enbiya 21:77
- Enbiya 21:78
- Enbiya 21:79
- Enbiya 21:80
- Enbiya 21:81
- Enbiya 21:82
- Enbiya 21:83
- Enbiya 21:84
- Enbiya 21:85
- Enbiya 21:86
- Enbiya 21:87
- Enbiya 21:88
- Enbiya 21:89
- Enbiya 21:90
- Enbiya 21:91
- Enbiya 21:92
- Enbiya 21:93
- Enbiya 21:94
- Enbiya 21:95
- Enbiya 21:96
- Enbiya 21:97
- Enbiya 21:98
- Enbiya 21:99
- Enbiya 21:100
- Enbiya 21:101
- Enbiya 21:102
- Enbiya 21:103
- Enbiya 21:104
- Enbiya 21:105
- Enbiya 21:106
- Enbiya 21:107
- Enbiya 21:108
- Enbiya 21:109
- Enbiya 21:110
- Enbiya 21:111
- Enbiya 21:112
- Hacc 22:1
- Hacc 22:2
- Hacc 22:3
- Hacc 22:4
- Hacc 22:5
- Hacc 22:6
- Hacc 22:7
- Hacc 22:8
- Hacc 22:9
- Hacc 22:10
- Hacc 22:11
- Hacc 22:12
- Hacc 22:13
- Hacc 22:14
- Hacc 22:15
- Hacc 22:16
- Hacc 22:17
- Hacc 22:18
- Hacc 22:19
- Hacc 22:20
- Hacc 22:21
- Hacc 22:22
- Hacc 22:23
- Hacc 22:24
- Hacc 22:25
- Hacc 22:26
- Hacc 22:27
- Hacc 22:28
- Hacc 22:29
- Hacc 22:30
- Hacc 22:31
- Hacc 22:32
- Hacc 22:33
- Hacc 22:34
- Hacc 22:35
- Hacc 22:36
- Hacc 22:37
- Hacc 22:38
- Hacc 22:39
- Hacc 22:40
- Hacc 22:41
- Hacc 22:42
- Hacc 22:43
- Hacc 22:44
- Hacc 22:45
- Hacc 22:46
- Hacc 22:47
- Hacc 22:48
- Hacc 22:49
- Hacc 22:50
- Hacc 22:51
- Hacc 22:52
- Hacc 22:53
- Hacc 22:54
- Hacc 22:55
- Hacc 22:56
- Hacc 22:57
- Hacc 22:58
- Hacc 22:59
- Hacc 22:60
- Hacc 22:61
- Hacc 22:62
- Hacc 22:63
- Hacc 22:64
- Hacc 22:65
- Hacc 22:66
- Hacc 22:67
- Hacc 22:68
- Hacc 22:69
- Hacc 22:70
- Hacc 22:71
- Hacc 22:72
- Hacc 22:73
- Hacc 22:74
- Hacc 22:75
- Hacc 22:76
- Hacc 22:77
- Hacc 22:78
- Mü'minûn 23:1
- Mü'minûn 23:2
- Mü'minûn 23:3
- Mü'minûn 23:4
- Mü'minûn 23:5
- Mü'minûn 23:6
- Mü'minûn 23:7
- Mü'minûn 23:8
- Mü'minûn 23:9
- Mü'minûn 23:10
- Mü'minûn 23:11
- Mü'minûn 23:12
- Mü'minûn 23:13
- Mü'minûn 23:14
- Mü'minûn 23:15
- Mü'minûn 23:16
- Mü'minûn 23:17
- Mü'minûn 23:18
- Mü'minûn 23:19
- Mü'minûn 23:20
- Mü'minûn 23:21
- Mü'minûn 23:22
- Mü'minûn 23:23
- Mü'minûn 23:24
- Mü'minûn 23:25
- Mü'minûn 23:26
- Mü'minûn 23:27
- Mü'minûn 23:28
- Mü'minûn 23:29
- Mü'minûn 23:30
- Mü'minûn 23:31
- Mü'minûn 23:32
- Mü'minûn 23:33
- Mü'minûn 23:34
- Mü'minûn 23:35
- Mü'minûn 23:36
- Mü'minûn 23:37
- Mü'minûn 23:38
- Mü'minûn 23:39
- Mü'minûn 23:40
- Mü'minûn 23:41
- Mü'minûn 23:42
- Mü'minûn 23:43
- Mü'minûn 23:44
- Mü'minûn 23:45
- Mü'minûn 23:46
- Mü'minûn 23:47
- Mü'minûn 23:48
- Mü'minûn 23:49
- Mü'minûn 23:50
- Mü'minûn 23:51
- Mü'minûn 23:52
- Mü'minûn 23:53
- Mü'minûn 23:54
- Mü'minûn 23:55
- Mü'minûn 23:56
- Mü'minûn 23:57
- Mü'minûn 23:58
- Mü'minûn 23:59
- Mü'minûn 23:60
- Mü'minûn 23:61
- Mü'minûn 23:62
- Mü'minûn 23:63
- Mü'minûn 23:64
- Mü'minûn 23:65
- Mü'minûn 23:66
- Mü'minûn 23:67
- Mü'minûn 23:68
- Mü'minûn 23:69
- Mü'minûn 23:70
- Mü'minûn 23:71
- Mü'minûn 23:72
- Mü'minûn 23:73
- Mü'minûn 23:74
- Mü'minûn 23:75
- Mü'minûn 23:76
- Mü'minûn 23:77
- Mü'minûn 23:78
- Mü'minûn 23:79
- Mü'minûn 23:80
- Mü'minûn 23:81
- Mü'minûn 23:82
- Mü'minûn 23:83
- Mü'minûn 23:84
- Mü'minûn 23:85
- Mü'minûn 23:86
- Mü'minûn 23:87
- Mü'minûn 23:88
- Mü'minûn 23:89
- Mü'minûn 23:90
- Mü'minûn 23:91
- Mü'minûn 23:92
- Mü'minûn 23:93
- Mü'minûn 23:94
- Mü'minûn 23:95
- Mü'minûn 23:96
- Mü'minûn 23:97
- Mü'minûn 23:98
- Mü'minûn 23:99
- Mü'minûn 23:100
- Mü'minûn 23:101
- Mü'minûn 23:102
- Mü'minûn 23:103
- Mü'minûn 23:104
- Mü'minûn 23:105
- Mü'minûn 23:106
- Mü'minûn 23:107
- Mü'minûn 23:108
- Mü'minûn 23:109
- Mü'minûn 23:110
- Mü'minûn 23:111
- Mü'minûn 23:112
- Mü'minûn 23:113
- Mü'minûn 23:114
- Mü'minûn 23:115
- Mü'minûn 23:116
- Mü'minûn 23:117
- Mü'minûn 23:118
- Nur 24:1
- Nur 24:2
- Nur 24:3
- Nur 24:4
- Nur 24:5
- Nur 24:6
- Nur 24:7
- Nur 24:8
- Nur 24:9
- Nur 24:10
- Nur 24:11
- Nur 24:12
- Nur 24:13
- Nur 24:14
- Nur 24:15
- Nur 24:16
- Nur 24:17
- Nur 24:18
- Nur 24:19
- Nur 24:20
- Nur 24:21
- Nur 24:22
- Nur 24:23
- Nur 24:24
- Nur 24:25
- Nur 24:26
- Nur 24:27
- Nur 24:28
- Nur 24:29
- Nur 24:30
- Nur 24:31
- Nur 24:32
- Nur 24:33
- Nur 24:34
- Nur 24:35
- Nur 24:36
- Nur 24:37
- Nur 24:38
- Nur 24:39
- Nur 24:40
- Nur 24:41
- Nur 24:42
- Nur 24:43
- Nur 24:44
- Nur 24:45
- Nur 24:46
- Nur 24:47
- Nur 24:48
- Nur 24:49
- Nur 24:50
- Nur 24:51
- Nur 24:52
- Nur 24:53
- Nur 24:54
- Nur 24:55
- Nur 24:56
- Nur 24:57
- Nur 24:58
- Nur 24:59
- Nur 24:60
- Nur 24:61
- Nur 24:62
- Nur 24:63
- Nur 24:64
- Furkan 25:1
- Furkan 25:2
- Furkan 25:3
- Furkan 25:4
- Furkan 25:5
- Furkan 25:6
- Furkan 25:7
- Furkan 25:8
- Furkan 25:9
- Furkan 25:10
- Furkan 25:11
- Furkan 25:12
- Furkan 25:13
- Furkan 25:14
- Furkan 25:15
- Furkan 25:16
- Furkan 25:17
- Furkan 25:18
- Furkan 25:19
- Furkan 25:20
- Furkan 25:21
- Furkan 25:22
- Furkan 25:23
- Furkan 25:24
- Furkan 25:25
- Furkan 25:26
- Furkan 25:27
- Furkan 25:28
- Furkan 25:29
- Furkan 25:30
- Furkan 25:31
- Furkan 25:32
- Furkan 25:33
- Furkan 25:34
- Furkan 25:35
- Furkan 25:36
- Furkan 25:37
- Furkan 25:38
- Furkan 25:39
- Furkan 25:40
- Furkan 25:41
- Furkan 25:42
- Furkan 25:43
- Furkan 25:44
- Furkan 25:45
- Furkan 25:46
- Furkan 25:47
- Furkan 25:48
- Furkan 25:49
- Furkan 25:50
- Furkan 25:51
- Furkan 25:52
- Furkan 25:53
- Furkan 25:54
- Furkan 25:55
- Furkan 25:56
- Furkan 25:57
- Furkan 25:58
- Furkan 25:59
- Furkan 25:60
- Furkan 25:61
- Furkan 25:62
- Furkan 25:63
- Furkan 25:64
- Furkan 25:65
- Furkan 25:66
- Furkan 25:67
- Furkan 25:68
- Furkan 25:69
- Furkan 25:70
- Furkan 25:71
- Furkan 25:72
- Furkan 25:73
- Furkan 25:74
- Furkan 25:75
- Furkan 25:76
- Furkan 25:77
- Şuara 26:1
- Şuara 26:2
- Şuara 26:3
- Şuara 26:4
- Şuara 26:5
- Şuara 26:6
- Şuara 26:7
- Şuara 26:8
- Şuara 26:9
- Şuara 26:10
- Şuara 26:11
- Şuara 26:12
- Şuara 26:13
- Şuara 26:14
- Şuara 26:15
- Şuara 26:16
- Şuara 26:17
- Şuara 26:18
- Şuara 26:19
- Şuara 26:20
- Şuara 26:21
- Şuara 26:22
- Şuara 26:23
- Şuara 26:24
- Şuara 26:25
- Şuara 26:26
- Şuara 26:27
- Şuara 26:28
- Şuara 26:29
- Şuara 26:30
- Şuara 26:31
- Şuara 26:32
- Şuara 26:33
- Şuara 26:34
- Şuara 26:35
- Şuara 26:36
- Şuara 26:37
- Şuara 26:38
- Şuara 26:39
- Şuara 26:40
- Şuara 26:41
- Şuara 26:42
- Şuara 26:43
- Şuara 26:44
- Şuara 26:45
- Şuara 26:46
- Şuara 26:47
- Şuara 26:48
- Şuara 26:49
- Şuara 26:50
- Şuara 26:51
- Şuara 26:52
- Şuara 26:53
- Şuara 26:54
- Şuara 26:55
- Şuara 26:56
- Şuara 26:57
- Şuara 26:58
- Şuara 26:59
- Şuara 26:60
- Şuara 26:61
- Şuara 26:62
- Şuara 26:63
- Şuara 26:64
- Şuara 26:65
- Şuara 26:66
- Şuara 26:67
- Şuara 26:68
- Şuara 26:69
- Şuara 26:70
- Şuara 26:71
- Şuara 26:72
- Şuara 26:73
- Şuara 26:74
- Şuara 26:75
- Şuara 26:76
- Şuara 26:77
- Şuara 26:78
- Şuara 26:79
- Şuara 26:80
- Şuara 26:81
- Şuara 26:82
- Şuara 26:83
- Şuara 26:84
- Şuara 26:85
- Şuara 26:86
- Şuara 26:87
- Şuara 26:88
- Şuara 26:89
- Şuara 26:90
- Şuara 26:91
- Şuara 26:92
- Şuara 26:93
- Şuara 26:94
- Şuara 26:95
- Şuara 26:96
- Şuara 26:97
- Şuara 26:98
- Şuara 26:99
- Şuara 26:100
- Şuara 26:101
- Şuara 26:102
- Şuara 26:103
- Şuara 26:104
- Şuara 26:105
- Şuara 26:106
- Şuara 26:107
- Şuara 26:108
- Şuara 26:109
- Şuara 26:110
- Şuara 26:111
- Şuara 26:112
- Şuara 26:113
- Şuara 26:114
- Şuara 26:115
- Şuara 26:116
- Şuara 26:117
- Şuara 26:118
- Şuara 26:119
- Şuara 26:120
- Şuara 26:121
- Şuara 26:122
- Şuara 26:123
- Şuara 26:124
- Şuara 26:125
- Şuara 26:126
- Şuara 26:127
- Şuara 26:128
- Şuara 26:129
- Şuara 26:130
- Şuara 26:131
- Şuara 26:132
- Şuara 26:133
- Şuara 26:134
- Şuara 26:135
- Şuara 26:136
- Şuara 26:137
- Şuara 26:138
- Şuara 26:139
- Şuara 26:140
- Şuara 26:141
- Şuara 26:142
- Şuara 26:143
- Şuara 26:144
- Şuara 26:145
- Şuara 26:146
- Şuara 26:147
- Şuara 26:148
- Şuara 26:149
- Şuara 26:150
- Şuara 26:151
- Şuara 26:152
- Şuara 26:153
- Şuara 26:154
- Şuara 26:155
- Şuara 26:156
- Şuara 26:157
- Şuara 26:158
- Şuara 26:159
- Şuara 26:160
- Şuara 26:161
- Şuara 26:162
- Şuara 26:163
- Şuara 26:164
- Şuara 26:165
- Şuara 26:166
- Şuara 26:167
- Şuara 26:168
- Şuara 26:169
- Şuara 26:170
- Şuara 26:171
- Şuara 26:172
- Şuara 26:173
- Şuara 26:174
- Şuara 26:175
- Şuara 26:176
- Şuara 26:177
- Şuara 26:178
- Şuara 26:179
- Şuara 26:180
- Şuara 26:181
- Şuara 26:182
- Şuara 26:183
- Şuara 26:184
- Şuara 26:185
- Şuara 26:186
- Şuara 26:187
- Şuara 26:188
- Şuara 26:189
- Şuara 26:190
- Şuara 26:191
- Şuara 26:192
- Şuara 26:193
- Şuara 26:194
- Şuara 26:195
- Şuara 26:196
- Şuara 26:197
- Şuara 26:198
- Şuara 26:199
- Şuara 26:200
- Şuara 26:201
- Şuara 26:202
- Şuara 26:203
- Şuara 26:204
- Şuara 26:205
- Şuara 26:206
- Şuara 26:207
- Şuara 26:208
- Şuara 26:209
- Şuara 26:210
- Şuara 26:211
- Şuara 26:212
- Şuara 26:213
- Şuara 26:214
- Şuara 26:215
- Şuara 26:216
- Şuara 26:217
- Şuara 26:218
- Şuara 26:219
- Şuara 26:220
- Şuara 26:221
- Şuara 26:222
- Şuara 26:223
- Şuara 26:224
- Şuara 26:225
- Şuara 26:226
- Şuara 26:227
İsra' 17:1
Mărire[1] Celui care l-a dus pe robul Său [profetul Mohammed] în timpul unei nopți de la Moscheea Al-Haram la Moscheea Al-Aqsa[2], a cărei împrejmuire am binecuvântat-o, ca să-i arătăm din semnele Noastre. Cu adevărat El este As-Sami' [Cel care Aude Totul] [și] Al-Basir [Cel care Vede Totul]!
———
[1] Deasupra oricărei imperfecțiuni sau greșeli
[2] În Ierusalim
İsra' 17:2
Și Noi i-am dat lui Moise Cartea, pe care am făcut-o drept călăuză pentru Fiii lui Israel, [spunând]: „Nu luați un alt ocrotitor afară de Mine[3],”
———
[3] Încredeți-vă în Allah știind că El are Putere peste orice lucru
İsra' 17:3
[O, voi] urmași ai celor pe care Noi i-am purtat împreună cu Noe [în arcă]! El a fost cu adevărat un rob mulțumitor.
İsra' 17:4
Și Noi le-am vestit Fiilor lui Israel în Carte: „Voi veți aduce stricăciune pe Pământ de două ori și vă veți ridica cu mare nelegiuire.”
İsra' 17:5
Și când a venit timpul primei dintre cele două[4], Noi am trimis împotriva voastră robi de-ai Noștri dintre cei înzestrați cu mare putere și ei au cercetat lăuntrul căminelor[5] și acesta este un soroc [promis] ce se va fi îndeplinit.
———
[4] Pedeapsa promisă pentru prima dintre cele două nelegiuiri
[5] Încălcând sanctitatea lor, pentru a ucide și pentru a prăda
İsra' 17:6
Apoi Noi v-am dat vouă putere asupra lor și v-am înzestrat pe voi cu mai multe averi și mai mulți copii și v-am făcut o ceată cu putere mai mare în luptă,
İsra' 17:7
[Spunând]: „De veți face bine, pentru sufletele voastre veți face bine, iar de veți face rău, [tot] pentru ele va fi”. Și când va veni ultima [cea de-a doua] Promisiune, [Vom trimite dușmanii voștri și] vă vom întrista chipurile și vor intra în Moschee [Ierusalim] așa cum au intrat prima oară pentru ca să distrugă cu desăvârșire tot ceea ce au cucerit.
İsra' 17:8
[Atunci Allah a spus] „Se poate ca Domnul vostru să fie Îndurător cu voi. Dar de vă veți întoarce din nou [ la păcate], și Noi ne vom întoarce [pentru a vă pedepsi]. Și Noi am făcut Iadul drept temniță pentru necredincioși.
İsra' 17:9
Cu adevărat acest Coran călăuzește către ceea ce este mai drept și binevestește dreptcredincioșilor care împlinesc fapte bune că ei vor avea parte de mare răsplată,
İsra' 17:10
Iar celor care nu cred în Ziua de Apoi le-am pregătit Noi chin dureros.
İsra' 17:11
Și omul cheamă răul tot așa cum cheamă și binele, fiindcă omul este tare grăbit[6].
———
[6] Nerăbdător, emoțional
İsra' 17:12
Noi am făcut din noapte și din zi două semne și am șters apoi semnul nopții și am lăsat să se vadă semnul zilei, ca să căutați harul Domnului vostru și să știți numărul anilor și socotirea. Și Noi am tâlcuit toate lucrurile cu toată limpezimea.
İsra' 17:13
Și fiecărui om i-am legat de gât faptele sale[7]. Iar în Ziua Învierii vom scoate pentru el o carte pe care el o va găsi deschisă.
———
[7] După ce l-am instruit, Noi l-am făcut responsabil pentru propriul destin
İsra' 17:14
[Și i se va spune lui]: „Citește cartea ta! Astăzi tu ești de ajuns ca să fii pentru tine socotitor!”
İsra' 17:15
Cel care urmează calea cea dreaptă o urmează numai pentru sine însuși, iar cel care rătăcește, rătăcește tot pentru sine însuși. Și nu va purta [un suflet] încărcat povara altuia și Noi nu am pedepsit [niciodată un popor] înainte de a-i trimite un Profet.
İsra' 17:16
Și dacă voim Noi să nimicim o cetate, le vom porunci celor îmbuibați din ea[8], însă ei, [dimpotrivă], se vor deda desfrâului. Atunci pedeapsa hotărâtă împotriva ei se va adeveri și Noi o vom nimici cu totul.
———
[8] Să îl asculte pe Allah
İsra' 17:17
Dar câte generații am nimicit Noi după Noe! Iar Domnul tău este Khabir [îndeajuns Știutor] [și] este Basir [Cel care Vede] păcatele robilor Săi.
İsra' 17:18
Dacă cineva dorește [viața] cea pieritoare, Noi dăm degrabă în ea ceea ce Voim și cui Voim Noi. Apoi, Noi îi hotărâm lui Iadul, în care el va arde rușinat și lepădat.
İsra' 17:19
Iar aceia care voiesc Lumea de Apoi și se trudesc cu râvnă pentru ea și sunt credincioși, râvna acelora va fi răsplătită.
İsra' 17:20
Și le vom dărui Noi - atât acestora cât și acelora – din darurile Domnului tău, iar darurile Domnului tău nu sunt oprite [pentru nimeni].
İsra' 17:21
Privește cum i-am ales Noi pe unii înaintea altora, însă în Lumea de Apoi sunt trepte și mai înalte [de diferențiere] și foloase mai alese.
İsra' 17:22
Nu pune lângă Allah un alt zeu, ca să nu șezi rușinat și alungat.
İsra' 17:23
Și Domnul tău a poruncit să nu-L adorați decât pe El și să vă purtați frumos cu părinții voștri, iar dacă bătrânețile îi ajung pe unul dintre ei sau pe amândoi lângă tine, nu le ziceți lor „Of!”[9] și nu-i certa pe ei, ci spune-le vorbe cuviincioase.
———
[9] O expresie de dezaprobare sau iritare
İsra' 17:24
Și coboară asupra lor aripa smereniei cu îndurare și spune: „Doamne, ai Milă de ei, căci ei m-au crescut [când am fost] mic.”
İsra' 17:25
Domnul vostru știe mai bine ce se află în sufletele voastre, iar dacă sunteți voi cinstiți, atunci cu adevărat, El este Iertător cu aceia care se căiesc[10].
———
[10] Allah le promite iertare celor care intenționează să facă fapte bune, se grăbesc să se căiască în urma păcatelor și greșelilor comise ca urmare a slăbiciunii umane
İsra' 17:26
„Și dă-i celui care ți-e rudă ceea ce i se cuvine, ca și nevoiașului și călătorului de pe drum [aflat la nevoie], însă nu risipi peste măsură,
İsra' 17:27
Cu adevărat risipitorii sunt frații șeitanilor, iar Șeitan este nerecunoscător Domnului său.”
İsra' 17:28
Și dacă [ești nevoit să] te întorci de la ei [nevoiași], așteptând Îndurarea Domnului tău, în care tu nădăjduiești, atunci spune-le lor o vorbă prietenoasă[11].
———
[11] Dacă nu ai mijloace să le dai atunci
İsra' 17:29
Și nu ține mâna înlănțuită în jurul gâtului tău[12], dar nici nu o întinde de tot[13], ca să rămâi ocărât și întristat.
———
[12] Refuzând să cheltuiești
[13] Fiind extravagant
İsra' 17:30
Cu adevărat, Domnul tău dă cele de trebuință cu prisosință cui Voiește El sau le dă cu măsură. El este Khabir [Bine Știutor] al robilor Săi, Basir [Atoatevăzător].
İsra' 17:31
Și nu vă omorâți copiii voștri de frica sărăciei. Noi le vom asigura cele de trebuință ca și vouă. Omorârea lor este un păcat mare!
İsra' 17:32
Și nu vă apropiați de preacurvie[14]. Cu adevărat, ea este o josnicie! Și ce rea cale este ea!
———
[14] Evită toate situațiile ce ar putea duce la ea
İsra' 17:33
Și nu luați sufletul pe care Allah l-a socotit interzis, decât pe drept[15]. Dacă cineva a fost omorât pe nedrept, atunci dăm Noi putere celui mai înrudit cu el, însă acesta să nu întreacă limita în omor. Cu adevărat, el este ajutat [de lege].
———
[15] Ca urmare a unei hotărâri juridice sau în timpul luptei împotriva dușmanilor voștri
İsra' 17:34
Și nu vă apropiați de averea orfanului, decât pentru ceva și mai bun[16], până ce el ajunge la vârsta maturității. Și țineți legământul, căci, cu adevărat, cu privire la legământ veți fi întrebați.
———
[16] Pentru a mări averea
İsra' 17:35
Dați măsura plină atunci când măsurați și cântăriți cu o balanță dreaptă. Acest lucru este mai bun [pentru voi] și urmarea va fi și ea mai bună.
İsra' 17:36
Și nu urma [lucrul despre] care nu ai cunoștință. Cu adevărat, auzul și văzul și inima, pentru toate acestea vei fi întrebat.
İsra' 17:37
Și nu purcede pe Pământ cu semeție. Cu adevărat, tu niciodată nu vei despica Pământul și nici nu vei atinge înălțimea munților[17].
———
[17] Omul, în toată aroganța sa este slab și mic
İsra' 17:38
Toate acestea sunt rele și sunt urâte de Domnul tău.
İsra' 17:39
Aceasta este din ceea ce Domnul tău ți-a revelat ție [o, Mohammed] cu înțelepciune. Și [o, voi oamenilor] nu așezați alături de Allah un alt dumnezeu, căci veți fi aruncați în Iad, certați și alungați
İsra' 17:40
Oare v-a ales Domnul vostru pentru voi numai băieți și a luat [pentru Sine] fiice dintre Îngeri? Cu adevărat, voi spuneți un cuvânt grav.
İsra' 17:41
Noi am tâlcuit [pildele] în acest Coran, pentru ca ei [omenirea] să chibzuiască, însă aceasta nu face decât să le sporească [necredincioșilor] îndepărtarea.
İsra' 17:42
Spune [o, Mohammed]: „Dacă ar fi alături de El și alți zei, așa cum spun, atunci [fiecare dintre] ei ar fi căutat o cale către Stăpânul Tronului.[18]”
———
[18] Pentru a-I face pe plac, recunoscându-I superioritatea. O altă interpretare este „...ei ar fi căutat o cale” să Îl înlăture și să Îi ia Tronul.
İsra' 17:43
Mărire Lui. El este mai presus decât ceea ce pretind ei cu prisosință.
İsra' 17:44
Îl preamăresc cele șapte Ceruri și Pământul și cei care se află în ele și nu este nimic care să nu-L preamărească și să nu-I aducă laude, însă voi nu pricepeți preamărirea lor. Cu adevărat, El este Halim [Blând], Ghafur [Iertător].
İsra' 17:45
Și când tu citești Coranul, Noi punem între tine și aceia care nu cred în Viața de Apoi un văl nevăzut[19].
———
[19] Prevenind călăuzirea de a ajunge la ei
İsra' 17:46
Și Noi punem peste inimile lor acoperăminte, astfel încât ei să nu-l înțeleagă, iar în urechile lor o greutate. Iar când tu Îl pomenești în Coran numai pe Domnul tău, ei întorc spatele, cu dezgust.
İsra' 17:47
Noi știm prea bine cum ascultă ei, atunci când te ascultă pe tine și când sunt singuri șușotesc [între ei] iar cei nelegiuiți spun: „Voi nu urmați decât un bărbat vrăjit.”
İsra' 17:48
Privește cu cine te-au asemuit pe tine[20]. Însă ei sunt rătăciți și nu pot găsi o cale [spre Adevăr].
———
[20] Descriindu-l pe Profet (pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) ca fiind un poet, un nebun sau sub influența magiei
İsra' 17:49
Și ei spun: „Oare după ce vom deveni noi oase și resturi, vom mai putea fi înviați din nou?”
İsra' 17:50
Spune: „De ați fi voi pietre sau fier
İsra' 17:51
Sau o creatură care pare prea mare[21] în piepturile voastre.” Iar ei vor spune: „Cine ne va face pe noi să fim din nou?” Spune: „Acela care v-a creat pe voi prima oară.” Atunci ei vor clătina capetele spre tine[22] și vor spune: „Când va fi aceasta?” Spune: „S-ar putea să fie în curând -
———
[21] Precum Cerurile și Pământului
[22] În necredință și batjocură
İsra' 17:52
În acea Zi, El vă va chema și voi Îi veți răspunde, preamărindu-L, și veți crede că voi nu ați rămas [în această lume] decât puțin [timp].”
İsra' 17:53
Și spune-le robilor Mei să spună ceea ce este mai frumos; căci, cu adevărat, Șeitan stârnește vrajbă între ei, iar Șeitan este un dușman învederat al omului.
İsra' 17:54
Domnul vostru vă Cunoaște mai bine pe voi. Dacă El Voiește, va fi Milostiv cu voi, iar dacă El Voiește, vă va osândi pe voi. Și Noi nu te-am trimis [o, Mohammed] ca să fii răspunzător pentru ei.
İsra' 17:55
Și Domnul tău îi Cunoaște mai bine pe fiecare din Ceruri și pe cei de pe Pământ și Noi i-am ales pe unii dintre Profeți înaintea altora și i-am dat Noi lui David Psalmii.
İsra' 17:56
Spune: „Chemați-i pe cei pe care voi i-ați pretins în locul Lui [drept zei], pentru că ei nu vă pot mântui de rău, nici nu-l pot depărta.”
İsra' 17:57
Cei pe care îi cheamă ei[23] caută și ei mijlocul [care să-i conducă] cât mai aproape de Domnul lor, nădăjduiesc în Îndurarea Sa și se tem de Pedeapsa Lui. Și Pedeapsa Domnului tău este, cu adevărat, de temut.
———
[23] Dintre creațiile supuse ale lui Allah precum Îngeri, Profeți, învățații morți etc
İsra' 17:58
Și nu este o cetate pe care Noi să nu o distrugem[24] înainte de Ziua Învierii sau pe care să nu o chinuim cu chin aspru. Și acest lucru este scris în Carte[25] [cea eternă].
———
[24] Din cauza păcatelor locuitorilor săi
[25] Tabla bine Păstrată (al-Lauh al-Mahfudh) care este la Allah
İsra' 17:59
Și nu Ne împiedică să trimitem semnele [miracolele] decât numai faptul că înaintașii le-au ținut de minciună. Și i-am dat [neamului] Thamud cămila, care a fost [un semn] vizibil, însă ei s-au purtat nedrept cu ea. Și Noi nu trimitem semne decât ca o avertizare pentru ei.
İsra' 17:60
Și [adu-ți aminte, o, Mohammed] când Noi ți-am spus: „Cu adevărat, Domnul tău i-a cuprins pe toți oamenii[26]”. Și nu am orânduit Noi vedenia ce ți-am arătat-o[27] decât ca o încercare pentru omenire, ca și pomul cel blestemat [menționat] în Coran. Noi îi umplem de spaimă, însă aceasta nu face decât să le sporească marea lor nelegiuire.
———
[26] Cu Puterea și Știința Sa, însemnând că Allah îl va proteja
[27] În timpul Călătoriei la Ceruri (Mi`raj)
İsra' 17:61
Și [spune] când Noi le-am spus Îngerilor: „Prosternați-vă înaintea lui Adam” și s-au prosternat ei, în afară de Iblis[28], care a spus: „Să mă prosternez eu dinaintea celui pe care L-ai creat din lut?”
———
[28] A se vedea 2:34
İsra' 17:62
[Iblis] a mai spus: „Îl vezi pe cel pe care l-ai cinstit mai mult decât pe mine? Dacă Tu îmi vei da răgaz până în Ziua Învierii, îi voi distruge[29] pe urmașii lui, în afară de puțini [dintre ei]”.
———
[29] Prin ispitirea lor pe o cale greșită
İsra' 17:63
[Allah] a spus: „Pleacă! Și cine te va urma pe tine dintre ei, Iadul va fi răsplata voastră - o bogată răsplată.
İsra' 17:64
Tulbură-i cu glasul tău pe cei care poți dintre ei și adu-i împotriva lor pe călăreții tăi și pe pedestrașii tăi! Fă-te părtaș cu ei la bunurile lor și la copiii lor și fă-le lor făgăduințe!” Însă nu făgăduiește Șeitan decât numai ca să amăgească!
İsra' 17:65
Cu adevărat, asupra robilor Mei [credincioși] tu nu vei avea putere. Și Domnul tău este de ajuns ca Ocrotitor!
İsra' 17:66
Domnul vostru este Cel care vă mână corăbiile pe mare, pentru ca voi să căutați ceva din Harul Lui. Cu adevărat, El este Rahim [Îndurător] cu voi.
İsra' 17:67
Și când răul vă va ajunge pe mare, rătăcesc departe cei pe care voi îi chemați, în afară de El. Dar după ce El vă mântuiește, aducându-vă pe uscat, voi vă întoarceți [de la El], căci omul este nerecunoscător.
İsra' 17:68
Sunteți voi siguri că El nu va face să se scufunde cu voi o bucată de uscat sau că El nu va trimite împotriva voastră vijelie cu pietriș și că voi nu veți mai găsi apoi niciun ocrotitor?
İsra' 17:69
Sau sunteți voi siguri că El nu vă va întoarce [pe mare] altă dată și nu va trimite asupra voastră vânt pustiitor și nu vă va îneca, din cauza negării[30] voastre? Și atunci nu veți mai afla voi pe nimeni, ca ajutor împotriva Noastră.
———
[30] Sau din cauza necredinței voastre
İsra' 17:70
Noi i-am cinstit pe fiii lui Adam și i-am purtat pe ei pe uscat și pe mare și le-am dat lor ca hrană felurite bunătăți și i-am ales pe ei înaintea multor altora dintre cei pe care i-am creat.
İsra' 17:71
[Spune, o, Mohammed] de Ziua în care vom chema fiecare grup de oameni împreună cu înscrierile[31] lor, aceia cărora li s-a dat cartea în mâna dreaptă, aceia vor citi cartea lor și nu vor fi nedreptățiți nici cât un firicel.
———
[31] Alte înțelesuri sunt „cu liderul lor” sau cu „ceea ce ei au urmat”
İsra' 17:72
Iar cel care în această [lume] este orb, va fi orb și în Lumea de Apoi și va fi și mai rătăcit de la drum.
İsra' 17:73
Și cu adevărat, ei au fost aproape să te abată de la ceea ce Noi ți-am revelat, pentru ca tu să plăsmuiești împotriva Noastră altceva și atunci te-ar fi primit ei ca prieten.
İsra' 17:74
Și dacă Noi nu te-am fi ținut tare, erai aproape să te apleci puțin către ei.
İsra' 17:75
Atunci [dacă ai fi făcut-o] Noi te-am fi făcut să guști îndoit [suferința] vieții și îndoit [suferința] morții și apoi tu n-ai mai fi găsit ajutor împotriva Noastră.
İsra' 17:76
Și, cu adevărat, ei au fost aproape să te provoace pe tine ca să te alunge din țară [Mecca]. Dar atunci n-ar mai fi rămas ei în urma ta decât puțin[32].
———
[32] La doar 10 ani după emigrarea profetului Mohammed (pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa), Mecca a fost complet eliberată de dușmanii săi
İsra' 17:77
[Aceasta a fost] rânduiala cu aceia pe care i-am trimis înaintea ta dintre Trimișii Noștri și nu vei afla nicio schimbare în rânduiala Noastră.
İsra' 17:78
Împlinește Rugăciunea [As-Salat] de la înclinarea Soarelui până la întunericul nopții[33] și [citirea] Coranului din zori[34], căci citirea din zori are martori.
———
[33] Perioada ce include Rugăciunile Dhuhr, Asr, Maghrib și Ișa
[34] Rugăciunea Fajr, în care recitarea Coranului este prelungită
İsra' 17:79
Iar în timpul nopții stai de veghe și împlinește rugăciuni peste cele cuvenite; deoarece Domnul tău te va readuce la viață într-o poziție demnă de laudă!
İsra' 17:80
Și spune: „Doamne, fă-mă să intru printr-o intrare a Adevărului[35] și scoate-mă pe mine printr-o ieșire a Adevărului[36] și dă-mi de la Tine Putere ajutătoare.”
———
[35] În Medina la timpul emigrării sau în mormânt
[36] Din Mecca sau din mormânt la timpul Învierii
İsra' 17:81
Și spune: „A venit Adevărul și a pierit deșertăciunea. Cu adevărat, deșertăciunea este sortită să piară.”
İsra' 17:82
Noi pogorâm prin Coran ceea ce este Tămăduire și Îndurare pentru dreptcredincioși și nu face decât să sporească pierderea celor nelegiuiți.
İsra' 17:83
Când Noi Ne revărsăm binefacerea asupra omului [necredinciosului], el se întoarce și se duce departe, iar atunci când îl ajunge un rău, el este deznădăjduit.
İsra' 17:84
Spune: „Fiecare purcede după orânduiala lui, însă Domnul vostru știe mai bine cine este mai bine călăuzit pe drum.”
İsra' 17:85
Te întreabă [o, Mohammed] despre Duh [suflet]. Spune: „Sufletul este din porunca Domnului meu!” Iar vouă [oamenilor] nu v-a fost dată decât puțină știință.”
İsra' 17:86
Și de am Voi Noi, am face să dispară ceea ce ți-am revelat, iar tu nu ai mai găsi niciun sprijinitor împotriva Noastră,
İsra' 17:87
În afară de Îndurarea de la Domnul tău. Cu adevărat, Harul Său asupra ta este mare.
İsra' 17:88
Spune: „De s-ar aduna oamenii și djinnii ca să facă [ceva] ca acest Coran, ei nu vor fi în stare să facă [ceva] asemenea lui, chiar dacă își vor fi unul altuia ajutor.”
İsra' 17:89
Noi am tâlcuit pentru oameni în acest Coran din fiecare pildă, însă cei mai mulți oameni au respins [totul], în afară de necredință.
İsra' 17:90
Și ei spun: „Noi nu-ți vom crede ție până ce vei face să țâșnească pentru noi un izvor din pământ,
İsra' 17:91
Sau [până] vei avea o grădină de curmali și viță de vie și vei face să țâșnească printre ele pâraie îmbelșugate,
İsra' 17:92
Sau vei face să cadă peste noi Cerul în bucăți - așa cum ai pretins - sau Îl vei aduce pe Allah și pe Îngeri în fața noastră,
İsra' 17:93
Sau vei avea tu o casă împodobită [cu aur] sau vei sui în Cer. Și [chiar și atunci] nu vom crede în ascensiunea ta în Cer până ce nu vei pogorî asupra noastră o Carte pe care noi să o putem citi!” Spune: „Mărire Domnului meu! Oare sunt eu mai mult decât un om trimis?”
İsra' 17:94
Și nu-i împiedică pe oameni să creadă, când le vine lor călăuzirea, decât că ei spun: „Allah a trimis un om ca sol?”
İsra' 17:95
Spune: „Dacă ar fi pe pământ Îngeri care să umble în pace și liniște[37], atunci le-am pogorî lor din Cer un Înger ca trimis”.
———
[37] Stabiliți acolo, așa cum este omul
İsra' 17:96
Spune: „Allah este de ajuns ca Martor între mine și voi. Cu adevărat, El este Khabir [Bine Știutor] [și este] Basir [Cel care îi Vede Bine pe robii Săi].”
İsra' 17:97
Și cel pe care-l călăuzește Allah este [cu adevărat] cel bine călăuzit, iar celor pe care El îi duce în rătăcire nu le vei găsi ocrotitori afară de El. Și Noi îi vom aduna în Ziua Învierii târâți pe fețele lor - orbi, muți, surzi. Adăpostul lor va fi Focul Iadului și ori de câte ori va scădea [focul], Noi îl vom aprinde cu flacără.
İsra' 17:98
Aceasta va fi răsplata lor pentru că nu au crezut în semnele Noastre și au spus: „Oare după ce vom fi oase și resturi vom mai putea fi înviați din nou?”
İsra' 17:99
Nu văd ei că Allah care a creat Cerurile și Pământul poate să creeze asemenea lor? El a orânduit pentru ei un termen asupra căruia nu este îndoială, însă nelegiuiții resping [totul] afară de necredință.
İsra' 17:100
Spune-le: „Dacă voi ați avea vistieriile Îndurării Domnului meu, voi le-ați păstra de frică să nu le cheltuiți”, căci omul este zgârcit.
İsra' 17:101
I-am dat Noi lui Moise nouă semne limpezi. Întreabă-i pe Fiii lui Israel, [atunci] când a venit [Moise] la ei și Faraon i-a zis: „Cu adevărat, eu cred, o, Moise, că tu ești vrăjit.”
İsra' 17:102
[Moise] a spus: „Tu știi că nu le-a trimis pe acestea decât Stăpânul Cerurilor și al Pământului, ca semne limpezi și eu te cred, o, Faraon, pierdut!”
İsra' 17:103
Și a voit el să-i alunge de pe pământ, însă atunci l-am înecat împreună cu toți cei care erau cu el.
İsra' 17:104
Și după el [Faraon], am spus Noi Fiilor lui Israel: „Locuiți pe acest pământ. Dar când va veni promisiunea [Vieții] de Apoi, vă vom aduna Noi în [o singură] adunare.”
İsra' 17:105
Cu adevăr l-am pogorât pe el [Coranul] și cu adevăr el a coborât, iar pe tine nu te-am trimis [o, Mohammed] decât ca vestitor și prevenitor.
İsra' 17:106
[Noi l-am făcut] un Coran pe care l-am împărțit [în intervale de timp] pentru ca tu să-l citești oamenilor pe o perioadă îndelungată. Și l-am pogorât Noi rând pe rând.
İsra' 17:107
Spune: „De credeți voi în el ori nu credeți”. Cu adevărat, cei cărora li s-a dat știința înaintea lui[38] - dacă li se recită lor - cad, prosternându-se, cu fețele la pământ.
———
[38] Cei dreptcredincioși dintre Oamenii Cărții care recunosc adevărul din Coran
İsra' 17:108
Și ei spun: „Mărire Domnului nostru! Cu adevărat, făgăduința Domnului nostru este împlinită”
İsra' 17:109
Și ei cad cu fețele la pământ, plângând, și acesta [Coranul] le sporește lor smerenia.
İsra' 17:110
Spune: „Chemați-L Allah sau chemați-L Milostivul și oricum L-ați chema, ale Lui sunt Numele cele mai frumoase.” Și nu rosti cu glas [prea] tare Rugăciunea ta, dar nici nu o rosti în șoaptă, ci caută între acestea [două] o cale.
İsra' 17:111
Și spune: „Laudă lui Allah, Care nu Și-a luat niciodată un fiu, Care nu are părtaș la Stăpânire și nici nu are nevoie să fie apărat de vreo slăbiciune. Și slăvește-L pe El, aducându-I preamărirea cuvenită.
Kehf 18:1
[Toată] Lauda [I se cuvinte] lui Allah care i-a pogorât robului Său [Mohammed] Cartea și nu a lăsat în ea nicio deviere,
Kehf 18:2
[O Carte] dreaptă, ca să prevină despre o pedeapsă grea din partea Lui și să binevestească dreptcredincioșilor care împlinesc fapte bune că ei vor avea răsplată frumoasă [Paradisul]
Kehf 18:3
În care vor rămâne veșnic,
Kehf 18:4
Și pentru ca să-i prevină pe cei care au spus: „Allah Și-a luat un fiu.”
Kehf 18:5
Nici ei și nici părinții lor nu au avut despre aceasta cunoștință[1]. Ce cuvânt greu iese din gurile lor. Ei nu spun alta decât minciună.
———
[1] Nu ar fi putut știi despre ceva ce nu este adevărat
Kehf 18:6
Poate că tu [Mohammed] te vei tulbura de moarte, din pricina întristării, pentru că ei nu cred în acest Mesaj.
Kehf 18:7
Noi am făcut ceea ce se află pe pământ podoabă pentru el, pentru a-i încerca [pe oameni și a ști] care dintre ei săvârșesc cele mai bune fapte.
Kehf 18:8
Și, cu adevărat, Noi vom preschimba ceea ce se află pe el într-o țărână stearpă.
Kehf 18:9
Oare crezi tu că oamenii din Peșteră și Ar-Raqim au fost dintre semnele Noastre cele mai minunate?
Kehf 18:10
[Spune] când s-au adăpostit în peșteră, tinerii au spus astfel: „Doamne, dă-ne nouă Îndurare de la Tine și orânduiește-ne nouă lucrurile noastre așa cum este drept.”
Kehf 18:11
Și am tras Noi peste urechile lor [un văl de somn], în Peșteră, pentru vreme de mulți ani.
Kehf 18:12
Apoi i-am trezit Noi, pentru a face cunoscut care din cele două cete au socotit cât timp au rămas ei acolo.
Kehf 18:13
Noi îți povestim ție [o, Mohammed] istoria lor cu adevărat. Cu adevărat, ei au fost niște tineri care au crezut în Domnul lor, iar Noi le-am sporit buna lor Călăuzire.
Kehf 18:14
Le-am întărit Noi, așadar inimile, când ei s-au ridicat și au spus: „Domnul nostru este Stăpânul Cerurilor și a Pământului. Noi nu vom chema niciodată un alt Dumnezeu în afară de El, căci, dacă am face aceasta, noi am rosti o nelegiuire.”
Kehf 18:15
Aceștia sunt neamul nostru care au luat alți dumnezei în locul Lui! De ce nu au adus ei dovadă limpede asupra lor? Și cine este mai nelegiuit decât cel care plăsmuiește minciună despre Allah?
Kehf 18:16
[Tinerii și-au spus unul altuia:] „Iar când vă depărtați voi de la ei și de cei pe care ei îi adoră, în afară de Allah, adăpostiți-vă în peșteră! Domnul vostru va întinde Mila Sa asupra voastră și vă va orândui lucrurile voastre în liniște și tihnă."
Kehf 18:17
Și [dacă ai fi fost prezent] puteai vedea Soarele, când răsărea, cum se îndepărta de la peștera lor către dreapta, iar când apunea, trecea departe la stânga lor, în vreme ce ei stăteau într-un loc întins din ea. Aceasta este una din Minunile lui Allah. Cel pe care îl călăuzește Allah este bine călăuzit, iar celui pe care El îl duce în rătăcire tu nu-i vei găsi niciun ocrotitor călăuzitor.
Kehf 18:18
Ai fi crezut că sunt treji, în vreme ce ei dormeau și Noi îi întorceam pe partea dreaptă și pe partea stângă, iar câinele lor stătea cu labele întinse la intrare. Dacă i-ai fi văzut, te-ai fi întors și ai fi luat-o la fugă, plin de spaimă.
Kehf 18:19
Tot astfel i-am trezit Noi, ca să se întrebe laolaltă. Și a întrebat unul dintre ei: „Cât timp ați petrecut [aici]?” Și au răspuns ei: „Am petrecut o zi sau mai puțin de o zi!” [Alții] au spus: „Domnul vostru Știe mai bine cât timp ați petrecut. Trimiteți-l pe unul dintre voi cu bănuții ăștia [de argint] ai voștri în oraș, ca să vadă care este cea mai curată mâncare și să vă aducă ceva hrană de ei. Dar el să fie prudent și să nu dea nimănui de înțeles despre voi.
Kehf 18:20
Cu adevărat ei, dacă vor afla de voi, vă vor ucide cu pietre sau vă vor aduce înapoi la religia lor și nu veți mai izbândi, atunci niciodată.”
Kehf 18:21
Și astfel am lăsat Noi să fie descoperiți, pentru ca ei să știe că făgăduința lui Allah este adevăr și că nu este nicio îndoială asupra Ceasului. Și când se certau ei[2] în privința întâmplării lor, au spus [unii]: „Înălțați peste ei o zidire! Domnul lor Știe mai bine ce-i cu ei.” Dar cei care au ieșit biruitori în această pricină au spus: „Să zidim deasupra lor un loc de rugăciune.”
———
[2] Oamenii cetății
Kehf 18:22
Ei [oamenii] vor spune că ei au fost trei, iar al patrulea era câinele lor”. [Iar alții] vor spune: „[Au fost ei] cinci, iar al șaselea era câinele lor", făcând presupuneri. Și vor zice [alții]: [Au fost] șapte și al optulea era câinele lor”. Spune: „Domnul meu Știe mai bine numărul lor și nu sunt decât puțini cei care îi cunosc pe ei și nu discuta asupra [numărului] lor, decât numai dacă ești sigur și nu întreba pe nimeni dintre ei despre ei [despre adormiți]!
Kehf 18:23
Și nu spune [niciodată] în privința unui lucru: „Cu adevărat, eu voi face asta mâine”,
Kehf 18:24
Decât [adăugând]: „Dacă Voiește Allah.” Și pomenește-L pe Domnul tău, dacă uiți și spune: „Poate mă va călăuzi Domnul meu către o dovadă mai puternică decât aceasta, [pentru profeția mea]”.
Kehf 18:25
Au rămas ei în peștera lor trei sute de ani și încă nouă[3].
———
[3] Conform calendarului lunar
Kehf 18:26
Spune: „Allah Știe mai bine cât au rămas ei acolo. Ale Lui sunt cele neștiute din Ceruri și de pe Pământ! Cât de bine Vede El și cât de bine Aude El [totul]. Ei nu au niciun ocrotitor afară de El și El nu are niciun asociat în Legiuirea Lui!"
Kehf 18:27
Și recită [o, Mohammed] ceea ce ți-a fost revelat din Cartea Domnului tău. Nimeni nu poate schimba Cuvintele Sale și tu nu vei afla în afară de El adăpost.
Kehf 18:28
Și fii răbdător împreună cu cei care-L cheamă pe Domnul lor dimineața și seara, dorind Fața Sa. Și nu întoarce ochii tăi [pentru alții] de la ei, râvnind la podoaba vieții din această lume și nu te supune aceluia căruia i-am făcut inima nepăsătoare față de Pomenirea Noastră, care urmează poftei sale și ale cărui fapte sunt în deșert[4].
———
[4] Sau „în exces”, trecând peste limitele lui Allah
Kehf 18:29
Spune: „Adevărul vine de la Domnul vostru, iar cine voiește să creadă și cine voiește să nu creadă.” Cu adevărat, Noi am pregătit pentru nelegiuiți un Foc ale cărui [flăcări] îi înconjoară din toate părțile, iar atunci când vor cere ei ajutor, li se va veni lor în ajutor cu o apă ca fierul topit, ce le va arde fețele. Cumplită băutură și cumplit sălaș.
Kehf 18:30
Cu adevărat, cei care cred și împlinesc fapte bune, [să știe că] Noi nu lăsăm să se piardă răsplata celui care săvârșește fapte bune.
Kehf 18:31
Aceia vor avea parte de grădinile pentru sălaș [Eden], pe sub care trec pâraie. Se vor împodobi în ele cu brățări de aur și vor îmbrăca straie verzi din mătase și brocart, rezemându-se [îmbrăcați] în ele pe divane. Minunată este răsplata și minunat este sălașul.
Kehf 18:32
Spune-le lor exemplul a doi bărbați: Noi i-am dat unuia dintre ei două grădini cu viță de vie, pe care le-am împrejmuit cu palmieri de curmale, iar între ele am făcut ogoare verzi.
Kehf 18:33
Amândouă grădinile au dat roadele lor și nu i-a lipsit lui nimic. Și Noi am făcut să curgă prin mijlocul lor un pârâu.
Kehf 18:34
Și a avut el și alte roade și i-a zis semenului său, când stătea de vorbă cu el: „Eu am mai multă avere decât tine și sunt mai puternic, [căci am] mai mulți sprijinitori.”
Kehf 18:35
A intrat în grădina lui, păcătuind față de sine însuși [prin necredința sa] și a spus: „Nu cred că aceasta va pieri vreodată [5]-
———
[5] Mândru și nerecunoscător lui Allah
Kehf 18:36
Și nu cred că Ceasul va veni. Iar de voi fi adus la Domnul meu, voi găsi [loc] și mai bun decât ea, în schimb.”
Kehf 18:37
Și i-a zis semenul său, stând de vorbă cu el: „Nu crezi tu în Cel care te-a creat pe tine din țărână, apoi dintr-o picătură și la urmă ți-a dat ție chip de bărbat?
Kehf 18:38
În ce mă privește, Allah este Domnul meu și nu-I fac Domnului meu pe nimeni asociat”.
Kehf 18:39
Și de ce când ai intrat în grădina ta n-ai spus: „Ce Voiește Allah [se împlinește]! Nu este Putere decât numai la Allah!” Iar dacă mă vezi pe mine cu mai puțină avere și cu mai puțini copii decât tine,
Kehf 18:40
S-ar putea întâmpla ca Domnul meu să-mi dea ceva mai bun decât grădina ta și să trimită asupra ei nenorocire din Cer, încât să devină un pământ lunecos,
Kehf 18:41
Sau apa ei să se ducă așa de adânc, încât n-o s-o mai poți scoate.”
Kehf 18:42
Și roadele lui au fost înconjurate [de distrugere], iar el a rămas frângându-și mâinile [cu mâhnire] pentru ceea ce cheltuise pentru ea și [via] era distrusă cu totul pe proptelele ei. Și atunci a zis el: „Ce bine ar fi fost dacă eu nu-I făceam Domnului meu niciun asociat.”[6]
———
[6] Și-a atribuit prosperitatea lui însuși și nu lui Allah și nu a crezut în Judecata Vieții de Apoi
Kehf 18:43
Și n-a avut el nicio ceată care să-l ajute împotriva [pedepsei] lui Allah și nici el însuși nu și-a putut fi de niciun ajutor.
Kehf 18:44
Acolo ocrotirea vine numai de la Allah, [Ocrotitorul] Adevărat. El dă cea mai bună răsplată și urmarea cea mai bună.
Kehf 18:45
Și dă-le lor exemplul vieții lumești. Ea este asemenea apei pe care Noi o trimitem din Cer și se amestecă plantele pământului cu ea, apoi se transformă ele în fân uscat pe care-l împrăștie vântul. Iar Allah este cu Putere asupra tuturor lucrurilor.
Kehf 18:46
Averea și copiii sunt podoaba vieții celei lumești, însă [lucrurile] care rămân sunt faptele bune ce vor avea răsplată mai bună la Domnul tău și mai dătătoare de nădejde vor fi ele.
Kehf 18:47
Și [avertizează] de o Zi când Noi vom face să plece munții din loc și vei vedea Pământul neted[7] și-i vom aduna pe toți, fără să lăsăm pe niciunul dintre ei.
———
[7] Neted și expus
Kehf 18:48
Și ei vor fi așezați dinaintea Domnului tău în rând [și El va spune]: „Iată că ați venit la Noi precum v-am creat pe voi dintru întâi, cu toate că ați pretins că Noi nu vom împlini Făgăduința Noastră.”
Kehf 18:49
Și cartea [fiecăruia] va fi pusă dinaintea [lui cu faptele sale] și îi vei vedea pe păcătoși înfricoșați de ceea ce se află în ea. Și vor grăi ei: „Vai nouă! Ce-i cu această carte care nu a lăsat nimic nepomenit, nici cel mai mic, nici cel mai mare păcat?” Și ei vor afla dinaintea lor tot ceea ce au săvârșit și nu-l va nedreptăți Domnul tău pe niciunul.
Kehf 18:50
Și [spune] când Noi le-am spus Îngerilor: „Prosternați-vă dinaintea lui Adam” și s-au prosternat ei, afară de Iblis care era dintre djinni și nu s-a supus Poruncii Domnului său. Îi luați voi pe el și pe urmașii lui drept ocrotitori în locul Meu, când ei vă sunt vouă dușmani? Acesta este rău schimb pentru nelegiuiți.
Kehf 18:51
Eu nu i-am luat ca martori la crearea Cerurilor și a Pământului și nici la crearea lor înșiși, căci Eu nu i-am luat pe cei care amăgesc spre rătăcire ca susținători.
Kehf 18:52
Și [avertizează] de o Zi când El va spune: „Chemați-i voi pe aceia care ați pretins că sunt asociații Mei.” Și-i vor chema, însă ei nu le vor răspunde și Noi vom pune între ei un loc de pierzare.
Kehf 18:53
Nelegiuiții vor vedea focul și vor ști că vor intra în el, dar nu vor afla scăpare de el.
Kehf 18:54
Noi tâlcuim în acest Coran tot felul de pilde pentru oameni, însă omul este cel mai certăreț [dintre toate ființele].
Kehf 18:55
Și nu îi împiedică pe oameni să creadă, după ce le-a venit călăuzirea, și să ceară iertare Domnului lor, decât că ei vor trebui să afle soarta înaintașilor[8] sau să se afle față în față cu chinul.
———
[8] Care au negat Adevărul adus de Mesagerii lui Allah
Kehf 18:56
Iar Noi nu trimitem Profeți decât ca vestitori de bine și ca prevenitori, însă cei care nu cred, se ceartă, [venind cu temeiuri deșarte, încercând] să tăgăduiască Adevărul și iau în derâdere Versetele Mele și cele cu care au fost preveniți.
Kehf 18:57
Și cine este mai nelegiuit decât acela căruia i s-au vestit Versetele Domnului său, însă el le întoarce spatele și uită ce au săvârșit mâinile lui mai înainte? Noi am pus peste inimile lor acoperăminte, ca să nu-l înțeleagă și în urechile lor o greutate. Chiar dacă tu îi vei chema spre calea cea bună, ei nu vor putea - așadar - să fie niciodată bine călăuziți.
Kehf 18:58
Domnul tău este Al-Ghafur [Iertător] și Dătător de Îndurare. Dacă ar voi El să-i piardă pentru ceea ce ei au agonisit, le-ar grăbi lor osânda, însă ei au un soroc și nu vor afla adăpost de el.
Kehf 18:59
Și am nimicit Noi acele cetăți [9] pentru că [popoarele lor] au săvârșit nelegiuiri și am rânduit Noi un timp pentru nimicirea lor.
———
[9] Ale popoarelor Ad, Thamud și celelalte
Kehf 18:60
[Adu-ți aminte] când Moise i-a zis slujitorului său: „Nu mă voi opri până ce nu vom ajunge la întâlnirea celor două mări, chiar dacă voi umbla ani îndelungați.”
Kehf 18:61
Și când au ajuns ei la întâlnirea lor, au uitat peștele lor și el a apucat nestingherit drumul lui către mare, ca printr-un canal.
Kehf 18:62
Și când au trecut ei [de locul acela], i-a zis slujitorului său: „Adu-ne mâncarea, căci ne-a ajuns oboseala din pricina călătoriei noastre.”
Kehf 18:63
El i-a răspuns: „Vezi tu, când ne-am adăpostit lângă stâncă? Eu am uitat peștele. Și nu m-a făcut să uit și să nu-ți mai pomenesc de el decât numai Șeitan, iar el a apucat drumul spre mare, într-un mod ciudat.”
Kehf 18:64
[Moise] a spus: „Acesta este ceea ce căutăm noi.” Și s-au întors după urmele lor.
Kehf 18:65
Și au găsit ei un rob dintre robii Noștri [al-Khidr], căruia Noi i-am dăruit Îndurare, din partea Noastră, și l-am învățat Știință de la Noi.
Kehf 18:66
Moise i-a spus: „Pot eu să te urmez, astfel încât să mă înveți din ceea ce tu ai învățat, ca bună călăuzire?”
Kehf 18:67
I-a răspuns: „Cu adevărat, tu nu vei putea să ai răbdare cu mine!
Kehf 18:68
Cum ai putea tu să rabzi ceea ce nu cuprinzi tu cu știința?”
Kehf 18:69
[Moise] a spus: „Dacă Allah Voiește, mă vei afla tu răbdător și nu mă voi împotrivi nici uneia dintre poruncile tale.”
Kehf 18:70
El a spus: „Dacă mă urmezi, nu mă întreba despre niciun lucru, câtă vreme nu-ți pomenesc [nu îți explic] nimic despre el .”
Kehf 18:71
Și au purces la drum amândoi. Dar când au urcat pe o corabie, el [al-Khidr] a găurit-o și Moise i-a spus: „Ai găurit-o pentru ca să-i îneci pe oamenii de pe ea? Tu ai săvârșit un lucru foarte rău.”
Kehf 18:72
[Al-Khidr] a spus: „Nu am spus eu că tu nu vei putea răbda împreună cu mine?”
Kehf 18:73
[Moise] a spus: „Nu mă învinovăți pentru ceea ce am uitat și nu mă împovăra cu prea mare greutate pentru treaba [asta a] mea.”
Kehf 18:74
Și au pornit ei doi mai departe și au mers până ce s-au întâlnit cu un băiat, pe care el [al-Khidr] l-a ucis. I-a spus atunci [Moise]: „Ai ucis un suflet nevinovat, ce nu a luat niciun suflet! Ai săvârșit un lucru îngrozitor."
Kehf 18:75
[Al-Khidr] a spus: „Nu ți-am spus eu că nu vei avea răbdare cu mine?”
Kehf 18:76
[Moise] a spus: „De te voi mai întreba despre ceva după aceasta, să nu mă mai ții în tovărășia ta! Acum ai dobândit de la mine îngăduința [de a te despărți de mine]."
Kehf 18:77
Și au pornit mai departe până ce au ajuns la oamenii unei cetăți, de la care au cerut mâncare, însă aceștia nu au dorit să-i ospăteze. Și au găsit în ea un perete ce stătea să se prăbușească, iar el [al-Khidr] l-a îndreptat. Și [atunci] i-a zis [Moise]: „Dacă ai fi voit, ai fi obținut o plată pentru aceasta.”
Kehf 18:78
[Al-Khidr] a spus: „Aceasta este despărțirea între mine și între tine. Însă eu îți voi vesti tâlcuirea celor pentru care tu nu ai avut răbdare.
Kehf 18:79
În ceea ce privește corabia, ea era a unor sărmani care lucrau pe mare și eu am voit să o stric, pentru că venea din urma lor un rege care lua toate corăbiile, cu forța.
Kehf 18:80
Cât despre fecior, părinții lui erau dreptcredincioși și ne-a fost teamă ca el să nu le impună lor nelegiuirea și necredința.
Kehf 18:81
Și am voit ca Domnul lor să le dea în schimb un altul mai curat decât el și mai iubitor [față de ei].
Kehf 18:82
În ceea ce privește peretele, el aparținea la doi copii orfani din acest oraș, iar sub el se afla o comoară pentru ei, iar tatăl lor a fost un om cuvios. Și Domnul tău a Voit ca atunci când ei vor ajunge la vârsta bărbăției să-și scoată comoara lor [ei înșiși], ca Milă de la Domnul tău. Și nu am făcut-o după socotința mea. Aceasta este tâlcuirea celor pentru care nu ai putut să fii cu răbdare.”
Kehf 18:83
Ei te întreabă [o, Mohammed] despre Dhu-l-Qarnayn. Spune: „Vă voi pomeni vouă ceva despre el.”
Kehf 18:84
Cu adevărat, Noi am întărit puterea lui pe Pământ și i-am dat lui căile și mijloacele pentru toate lucrurile.
Kehf 18:85
Și a urmat el astfel o cale
Kehf 18:86
Până când a ajuns la locul unde apune Soarele [la Vest], l-a găsit [ca și cum] ar apune într-un izvor noroios și a găsit lângă el un popor. Și Noi i-am zis: „O, Dhu-l-Qarnayn! Fie îi pedepsești, fie te vei arăta binevoitor față de ei.”
Kehf 18:87
El a răspuns: „Cât despre cel care este nelegiuit, pe acela îl vom pedepsi. Apoi el se va întoarce la Domnul său și El o să-l pedepsească asemenea cu un chin aspru [Focul Iadului].
Kehf 18:88
Însă cel care crede și săvârșește bine va avea parte de cea mai frumoasă răsplată [Paradisul] și noi [Dhu-l-Qarnayn] lui îi vom da porunci ușoare.”
Kehf 18:89
Apoi el a purces pe o [altă] cale
Kehf 18:90
Până când a ajuns la locul unde răsare Soarele [la est], a aflat că el răsare peste un popor [de oameni] căruia Noi nu le-am dat niciun scut [cu care să se apere] de el.
Kehf 18:91
Așa a fost[10], iar Noi am cuprins cu Știința Noastră tot ceea ce ținea de el.
———
[10] Chestiunea cu Dhul-Qarnayn
Kehf 18:92
Apoi el a urmat [o altă] cale
Kehf 18:93
Până când a ajuns între cei doi munți, a găsit dincolo de ei un popor care cu greu înțelegeau vorba sa
Kehf 18:94
Și au spus ei: „O, Dhu-l-Qarnayn, cu adevărat Yagog și Magog[11] fac stricăciune pe Pământ. Putem noi să-ți dăm ție un tribut pentru ca tu să ridici o stavilă între noi și între ei?”
———
[11] Triburi sălbatice care au distrus părți mari din Asia centrală, făcând tot felul de atrocități
Kehf 18:95
El a spus: „Cele cu care m-a înzestrat Domnul meu sunt mai bune [decât tributul vostru]! Așadar, ajutați-mă cu puterea [voastră] și eu voi înălța o stavilă între voi și între ei!
Kehf 18:96
Aduceți-mi bucăți de fier” - până când a umplut deschizătura dintre cei doi munți, a spus: „Suflați! [cu burduful]” Apoi, când s-a făcut văpaie, a zis: „Aduceți-mi să torn peste el aramă topită.”
Kehf 18:97
Astfel n-au mai putut ei [Yagog și Magog] să se cațăre pe el, nici n-au mai putut să-l străpungă.
Kehf 18:98
[Dhu-l-Qarnayn] a spus: „Aceasta este Îndurare de la Domnul meu. Însă când va veni Făgăduința Domnului meu[12], îl va face pe el una cu Pământul, iar Făgăduința Domnului meu este Adevărată.”
———
[12] Ora Învierii
Kehf 18:99
Și în Ziua[13] aceea, îi vom lăsa să se ridice ca valurile unii peste alții și se va sufla în Trâmbiță și-i vom aduna pe toți.
———
[13] Ziua în care barajul va fi distrus
Kehf 18:100
Și în Ziua aceea le vom înfățișa Noi Iadul de aproape necredincioșilor,
Kehf 18:101
Ai căror ochi au fost acoperiți cu un văl care-i împiedica să-și amintească de Mine și care nu puteau nici auzi[14].
———
[14] Au refuzat să asculte Coranul sau să îl înțeleagă
Kehf 18:102
Oare își închipuie cei care nu cred că-i vor putea lua pe robii Mei ca ocrotitori în locul Meu? Noi am pregătit Iadul ca sălaș pentru necredincioși.
Kehf 18:103
Spune [o, Mohammed]: „Voiți să vă Vestim Noi cine sunt cei care vor avea cel mai mult de pierdut din faptele lor?
Kehf 18:104
Cei a căror râvnă în această lume este rătăcită, în vreme ce ei își închipuie că fac bine.”
Kehf 18:105
Aceia sunt cei care nu au crezut în Versetele Domnului lor și în întâlnirea cu El, iar faptele lor au fost în deșert. Și nu le vom da lor în Ziua Învierii nicio greutate [importanță].
Kehf 18:106
Astfel, răsplata acestora va fi Iadul, pentru că nu au crezut și au luat semnele Mele și pe Trimișii Mei în derâdere!
Kehf 18:107
Însă aceia care cred și împlinesc fapte bune vor avea ca sălaș grădinile Firdausului[15]
———
[15] Cel mai înalt nivel al Paradisului
Kehf 18:108
Și în veci vor petrece în ele și nu vor dori nicio schimbare.
Kehf 18:109
Spune: „Dacă marea ar fi cerneală pentru [scrierea] Cuvintelor Domnului meu, marea s-ar isprăvi înainte de a se isprăvi Cuvintele Domnului meu, chiar dacă i-am aduce spre ajutor o [altă mare] asemenea ei.”
Kehf 18:110
Spune: „Ci eu sunt doar un om, ca și voi! Și mi s-a revelat mie că Domnul vostru este un Domn Unic! Acela care nădăjduiește să-L întâlnească pe Domnul său să săvârșească fapte bune și să nu asocieze pe nimeni altcineva la adorarea Domnului său.”
Meryem 19:1
Kaf, Ha', Ya' Ayn, Sad[1]
———
[1] A se vedea 2:1
Meryem 19:2
[Aceasta este] o pomenire despre Îndurarea Domnului tău față de robul Său Zaharia
Meryem 19:3
Când el L-a chemat pe Domnul lui într-ascuns,
Meryem 19:4
Spunând: „Doamne, cu adevărat, oasele mele sunt slabe și capul mi s-a aprins de căruntețe, dar nicicând eu nu am fost nefericit rugându-mă Ție, Doamne,
Meryem 19:5
Și cu adevărat, eu mă tem de urmașii[2] mei de după mine, căci soția mea este stearpă, deci dăruiește-mi mie un urmaș de la Tine,
———
[2] Acei urmași din partea tatălui care i-ar moșteni autoritatea religioasă
Meryem 19:6
Care să mă moștenească pe mine și să moștenească și neamul lui Iacob. Și fă-l să-Ți fie plăcut Ție, Doamne!”
Meryem 19:7
[I s-a spus][3] „O, Zaharia, Noi îți aducem buna vestire a unui prunc, al cărui nume fi-va Ioan, așa cum Noi nu am numit pe nimeni mai înainte de el.”
———
[3] De către Allah prin Îngeri
Meryem 19:8
El a spus: „Doamne, cum să am eu un prunc, când soția mea este stearpă, iar pe mine bătrânețea mult m-a prea ajuns?”
Meryem 19:9
[Îngerul] a spus: „Așa va fi! Așa spune Domnul tău: „Aceasta va fi neînsemnată faptă, după ce te-am creat pe tine, înainte de aceasta, fără ca tu să fi fost nimic!”
Meryem 19:10
[Zaharia] a spus: „Doamne, dă-mi mie un semn!” Și i-a răspuns: „Semnul tău este că nu vei [putea] vorbi cu niciun om vreme de trei nopți, măcar că tu ești [om] întreg.”[4]
———
[4] Sănătos fizic și psihic
Meryem 19:11
Și a ieșit el de la locul de rugăciune înaintea poporului său și le-a făcut lor semn să aducă laude [lui Allah] dimineața și seara.
Meryem 19:12
[Allah a spus]: „O, Ioan, primește [urmează-o] Scriptura întru putere.” Și i-am dăruit Noi înțelepciune, pe când el era încă un copil,
Meryem 19:13
Și Îndurare din partea Noastră și puritate și el avea frică de Allah
Meryem 19:14
Și era iubitor față de părinții lui; și nu era el semeț sau nesupus [lui Allah sau părinților lui]
Meryem 19:15
Și pacea fi-va asupra lui în ziua când se va fi născut el, ca și în ziua când se va sfârși și în ziua când va fi readus în viață.
Meryem 19:16
Și pomenește [O, Mohammed] în Carte [Coranul] și de Maria, când ea s-a retras de la neamul ei într-un loc spre răsărit.
Meryem 19:17
Și a pus între ea și între ei un văl. Și atunci am trimis la ea Duhul Nostru[5], care i s-a arătat cu înfățișarea unui om adevărat.
———
[5] Îngerul Gavriil
Meryem 19:18
Ea a spus: „Caut apărare la Cel Milostiv față de tine! Dacă ai teamă de Allah [nu te apropia de mine].”
Meryem 19:19
El i-a răspuns: „Eu sunt numai un Trimis al Domnului tău ca să-ți vestesc un prunc curat.”
Meryem 19:20
Însă ea a spus: „Cum să am eu un prunc, dacă nu m-a atins niciun bărbat și eu nu sunt nici desfrânată [Baghiyya]?”
Meryem 19:21
El a spus: „Așa [va fi] spune Domnul tău: „Acesta pentru Mine-i [un lucru] ușor! Și-l vom face Noi un semn pentru oameni și o îndurare din partea Noastră! Acesta-i un lucru [de mult] hotărât.”
Meryem 19:22
Și ea l-a purtat [în pântece] și s-a retras cu el într-un loc depărtat.
Meryem 19:23
Și durerile nașterii au dus-o lângă trunchiul unui curmal și a zis: „O, de aș fi murit înainte de aceasta și cu totul de-aș fi fost uitată.”
Meryem 19:24
Dar [un glas] a strigat-o de sub ea, [spunându-i]: „Nu fi mâhnită! Domnul tău a făcut mai jos de tine un pârâiaș.
Meryem 19:25
Și scutură spre tine trunchiul de curmal, căci vor fi lăsate să cadă lângă tine curmale proaspete coapte.
Meryem 19:26
Așadar, mănâncă, bea și fii fericită [de copilul tău]. Iar de vei vedea vreun om, spune-i: „Cu adevărat, eu i-am jurat Celui Milostiv un post și de aceea nu voi sta astăzi de vorbă cu niciun om.”
Meryem 19:27
Apoi ea l-a adus la poporul ei, purtându-l [în brațe]. Și ei i-au spus: „O, Maria, tu ai făcut un lucru îngrozitor.
Meryem 19:28
O, soră a lui Aaron, tatăl tău nu a fost un om [făcător] de rău, iar mama ta nu a fost o desfrânată.”
Meryem 19:29
Ea [Maria] a făcut semn spre el, dar ei au spus: „Cum să vorbim cu acela care este un [mic] prunc în leagăn?”
Meryem 19:30
[Iisus] a spus: „Cu adevărat, eu sunt robul lui Allah! El mi-a dăruit Scriptura și m-a făcut Profet.
Meryem 19:31
Și El m-a binecuvântat, oriunde aș fi, și mi-a poruncit Rugăciunea [As-Salat] și Dania [Az-Zakat], cât voi trăi,
Meryem 19:32
Și m-a făcut ascultător față de mama mea și nu m-a făcut pe mine trufaș, nici ticălos.
Meryem 19:33
Și pacea fie asupra mea în ziua în care m-am născut și în ziua în care voi muri și în ziua în care voi fi adus la viață [din nou].”
Meryem 19:34
[Spune, o, Mohammed]: „Acesta este Iisus, fiul Mariei!” Aceasta este povestea adevărată de care ei se îndoiesc.
Meryem 19:35
Nu se cuvine ca Allah să-Și atribuie un fiu. Mărire Lui! Dacă El hotărăște un lucru, atunci El zice „Fii!”, iar el este.
Meryem 19:36
[Iisus a spus] Într-adevăr Allah este Domnul meu și Domnul vostru. Adorați-L pe El și acesta este un drum drept.
Meryem 19:37
Dar sectele se ceartă între ele și va fi vai pentru cei care nu cred, la vederea unei Zile cumplite.
Meryem 19:38
Cât de limpede vor auzi și vor vedea ei în Ziua când vor veni la Noi. Însă nelegiuiții sunt astăzi într-o rătăcire de netăgăduit.
Meryem 19:39
Și avertizează-i [o, Mohammed] despre Ziua căirii când totul va fi hotărât, pentru că ei sunt nepăsători și nu cred!
Meryem 19:40
Cu adevărat, Noi suntem cei care moștenim Pământul și pe toți cei care sunt pe el și la Noi se vor întoarce ei.
Meryem 19:41
Și pomenește-l în Carte pe Avraam. Cu adevărat, el a fost un iubitor de adevăr și un Profet.
Meryem 19:42
[Spune] când i-a zis el tatălui său: „O, tată! Pentru ce te închini tu la ceea ce nu aude, nu vede și nu-ți este de niciun folos?
Meryem 19:43
O, tată! Mi-a venit mie știința care ție nu ți-a venit! Deci urmează-mă și eu te voi călăuzi pe un drum drept!
Meryem 19:44
O, tată! Nu te închina la Șeitan, căci Șeitan a fost răzvrătit împotriva Celui Milostiv [Ar-Rahman]!
Meryem 19:45
O, tată! Mă tem să nu te atingă o pedeapsă de la Cel Milostiv și să nu devii un tovarăș al lui Șeitan [în focul Iadului]”.
Meryem 19:46
[Tatăl său] a spus: „O, Avraam! Te lepezi tu de zeii mei? Dacă nu încetezi, eu te voi alunga cu pietre! Îndepărtează-te de mine pentru totdeauna.”
Meryem 19:47
[Avraam] a spus: „Vei avea numai Pace [din partea mea]! Mă voi ruga de iertare la Domnul meu pentru tine, căci El este Binevoitor cu mine.
Meryem 19:48
Și eu mă separ de voi, ca și de ceea ce chemați voi în locul lui Allah și-L voi chema pe Domnul meu. Poate că eu nu voi fi nefericit pentru chemarea Domnului meu.”
Meryem 19:49
Și după ce s-a despărțit de ei și de ceea ce adorau ei în locul lui Allah, Noi i-am dăruit lui pe Isaac și pe Iacob și din fiecare Noi am făcut un Profet.
Meryem 19:50
Și le-am dăruit Noi din Îndurarea Noastră și i-am făcut Noi să fie lăudați de oameni.
Meryem 19:51
Și pomenește-l în Carte pe Moise. Cu adevărat, el a fost ales și a fost un Mesager și un Profet[6].
———
[6] Un Mesager (rasul) este cel însărcinat de Allah cu reformarea societății. Un Profet (Nabi) este cel care a primit revelație de la Allah. Sunt mai mulți Profeți decât Mesageri.
Meryem 19:52
Noi l-am chemat din partea dreaptă a Muntelui Tor[7] și l-am apropiat de Noi ca tainic
———
[7] Muntele Sinai
Meryem 19:53
Și i l-am dăruit Noi, prin Îndurarea Noastră, pe fratele său Aaron, ca Profet.
Meryem 19:54
Și pomenește-l în Carte pe Ismail. Cu adevărat, el a fost credincios făgăduinței sale, și a fost el un Mesager și un Profet.
Meryem 19:55
El a poruncit neamului său Rugăciunea [As-Salat] și Dania [Az-Zakat] și a fost pentru Domnul său un rob plăcut.
Meryem 19:56
Și pomenește-l în Carte pe Idris. Cu adevărat, el a fost iubitor de adevăr și Profet.
Meryem 19:57
Și Noi l-am ridicat pe o treaptă înaltă.
Meryem 19:58
Aceștia sunt cei pe care Allah i-a binecuvântat dintre Profeți, din urmașii lui Adam, din cei pe care Noi i-am purtat cu Noe, din urmașii lui Avraam și ai lui Israel și din cei pe care Noi i-am călăuzit și i-am ales. Iar când Versetele Celui Milostiv li se recitau, ei cădeau prosternându-se, plângând
Meryem 19:59
Și a venit după ei urmași care s-au lepădat de rugăciune și s-au luat după pofte, iară ei se vor afla în pierdere
Meryem 19:60
Cu excepția celor care se vor căi, vor crede și vor împlini fapte bune, căci aceștia vor intra în Rai și nu vor fi nedreptățiți nicicum.
Meryem 19:61
În grădinile Edenului, pe care Cel Milostiv le-a făgăduit robilor Săi - [și ei au crezut în această făgăduință] nevăzută - căci făgăduința Lui se va împlini.
Meryem 19:62
Ei nu vor auzi în ele [niciun fel de] vorbe deșarte, ci numai „Pace.” Și ei vor avea în ele hrana lor, dimineața și seara.
Meryem 19:63
Acesta este Raiul pe care Noi îl dăm ca moștenire robilor Noștri care sunt evlavioși.
Meryem 19:64
[Gavriil a spus] „Noi [Îngerii] nu pogorâm decât la porunca Domnului tău. Ale Lui sunt toate care se află dinaintea noastră și care se află înapoia noastră și cele care se află între acestea. Și Domnul tău nu uită niciodată -
Meryem 19:65
El este Stăpânul Cerurilor și al Pământului și al celor ce se află între cele două. Adoră-L pe El și fii statornic în adorarea Lui! Oare știi tu pe altcineva asemenea Lui?”
Meryem 19:66
Și zice omul [necredincios]: „Oare dacă am murit, voi mai fi eu iarăși adus înapoi la viață?”
Meryem 19:67
Dar oare nu-și aduce omul aminte că Noi l-am creat mai înainte, după ce el nu fusese nimic?
Meryem 19:68
Pe Domnul tău! Noi îi vom aduna pe ei și pe șeitani, apoi îi vom aduce pe ei în genunchi, de jur împrejurul Iadului.
Meryem 19:69
Apoi îi vom scoate Noi din fiecare grup pe cei care au fost cei mai înverșunați împotriva Celui Milostiv.
Meryem 19:70
Apoi, Noi Știm cel mai bine care dintre ei merită să fie arși în el.
Meryem 19:71
Și nu se află nimeni printre voi care să nu treacă pe acolo[8]. Aceasta este o hotărâre nestrămutată a Domnului tău.
———
[8] Să fie expuși. Însă oamenii Paradisului nu vor fi afectați de aceasta
Meryem 19:72
După aceea, îi vom mântui Noi pe cei care au fost cu frică, iar pe cei nelegiuiți îi vom lăsa acolo în genunchi.
Meryem 19:73
Și când li se citesc Versetele Noastre cele limpezi, zic cei care nu cred către cei care cred: „Care din cele două grupuri are o situație mai bună și o tovărășie mai plăcută?”
Meryem 19:74
Dar câte neamuri care îi întrec pe ei ca avere și ca înfățișare am nimicit Noi înaintea lor?
Meryem 19:75
Spune: „Acelora care sunt în rătăcire Cel Milostiv le va prelungi zilele pentru un timp, până ce ei vor vedea fie chinul, fie Ceasul, cu care ei sunt amenințați. Atunci vor ști ei cine are loc mai rău și cine este mai slab în armată.”
Meryem 19:76
Allah va spori călăuzirea celor care sunt bine călăuziți, iar faptele bune care rămân vor avea mai bună răsplată de la Domnul tău și o mai bună urmare.
Meryem 19:77
L-ai văzut pe cel care nu a crezut în Versetele Noastre și a spus: „Mi se vor dărui mie neîndoielnic avere și copii?”
Meryem 19:78
Oare a pătruns el necunoscutul sau a primit vreo promisiune de la Cel Milostiv?
Meryem 19:79
În nici un caz! Iar Noi vom scrie ceea ce spune și-i vom spori Noi chinul
Meryem 19:80
Noi vom lua de la el moștenire ceea ce spune el și va veni la Noi singur.
Meryem 19:81
Ei și-au făcut alți zei în locul lui Allah, ca să le fie lor apărători [împotriva pedepsei].
Meryem 19:82
Dar dimpotrivă! [Acești zei] se vor lepăda de adorarea lor și le vor fi lor dușmani.
Meryem 19:83
Tu nu ai văzut că Noi am trimis șeitanii asupra necredincioșilor ca să-i ațâțe pe ei cu furie?
Meryem 19:84
Deci nu te grăbi împotriva lor! Noi ținem socoteala precisă [a tuturor faptelor lor].
Meryem 19:85
În Ziua în care îi vom aduna pe cei cu frică la Cel Milostiv, venind în grupuri,
Meryem 19:86
Și-i vom mâna pe nelegiuiți către Iad ca [pe o turmă] la adăpătoare,
Meryem 19:87
Ei nu vor putea mijloci, afară de aceia care au făcut un legământ[9] față de Cel Milostiv!
———
[9] Să nu adore pe altcineva în afară de El
Meryem 19:88
Și ei spun: „Cel Milostiv și-a luat un fiu.”
Meryem 19:89
Voi spuneți un lucru cumplit!
Meryem 19:90
Aproape că Cerurile se crapă de aceste [vorbe], pământul se despică și munții se prăbușesc în fărâme
Meryem 19:91
Pentru că ei Îi atribuie Celui Milostiv un fiu,
Meryem 19:92
În vreme ce nu se cuvine ca Cel Milostiv să-și ia un fiu!
Meryem 19:93
Toți cei care se află în Ceruri și pe Pământ vor veni la Cel Milostiv ca robi,
Meryem 19:94
El i-a socotit și i-a numărat pe ei bine.
Meryem 19:95
Și fiecare dintre ei va veni la El în Ziua Învierii singur.
Meryem 19:96
Cu adevărat, celor care cred și săvârșesc fapte bune Cel Milostiv le va arăta Iubire.
Meryem 19:97
Și [o, Mohammed] Noi l-am făcut ușor [Coranul], în limba ta, pentru ca tu să-i bine vestești prin el pe cei cu frică și să previi prin el un neam neînduplecat.
Meryem 19:98
Și câte neamuri am nimicit Noi înainte de ei? Mai simți vreun singur [om] din ele? Sau mai auzi tu cea mai mică șoaptă a lor?
Tâhâ 20:1
Ta, Ha[1].
———
[1] A se vedea 2:1
Tâhâ 20:2
Noi nu ți-am pogorât Coranul pentru ca tu să fii nefericit,
Tâhâ 20:3
Ci ca o vestire pentru aceia care se tem [de Allah],
Tâhâ 20:4
[Și ca] o revelație de la Cel care a creat Pământul și Cerurile cele înalte.
Tâhâ 20:5
Cel Milostiv care s-a înălțat deasupra Tronului[2],
———
[2] A se vedea 2:19
Tâhâ 20:6
Ale Lui sunt cele din Ceruri și cele de pe Pământ, precum și cele care se află între cele două și sub țărână.
Tâhâ 20:7
Și dacă tu rostești vorbele cu glas tare, El Știe, [neîndoielnic], taina și ceea ce este chiar și mai ascuns.
Tâhâ 20:8
Allah! Nu există altă divinitate în afară de El! Ale Lui sunt Numele cele mai frumoase.
Tâhâ 20:9
Oare ai aflat tu povestea lui Moise?
Tâhâ 20:10
Când a văzut el un foc și a zis către familia lui: „Rămâneți [aici]! Eu văd un foc! Poate că o să vă aduc un tăciune de la el sau voi afla la foc călăuzire”.
Tâhâ 20:11
Și când a ajuns la el, a fost el strigat: „O, Moise!
Tâhâ 20:12
Cu adevărat Eu sunt Stăpânul tău! Scoate-ți încălțările tale, căci tu te afli în Valea cea Sfântă, Tuua.
Tâhâ 20:13
Și Eu te-am ales, deci ascultă la ceea ce ți se revelează!
Tâhâ 20:14
Eu sunt Allah și nu există altă divinitate în afară de Mine! Așadar, venerează-Mă și împlinește Rugăciunea [As-Salat], pentru pomenirea Mea!
Tâhâ 20:15
Cu adevărat Ceasul va sosi - de-abia îl mai țin ascuns[3] - pentru ca fiecare suflet să fie răsplătit după cum se ostenește!
———
[3] Însemnând că doar Allah Singurul are cunoștințe despre Ceas
Tâhâ 20:16
Și să nu te abată de la el[4] cel care nu crede în el și urmează poftei sale, pentru ca să nu pieri!
———
[4] Din pregătirile pentru Ceas sau pentru Viața de Apoi
Tâhâ 20:17
Dar ce ai în mâna ta dreaptă, o, Moise?”[îl intrebă Allah, deși El Știa prea bine ce era]
Tâhâ 20:18
El a răspuns: „Acesta este toiagul meu, pe care mă sprijin și cu care scutur frunze pentru oile mele și de la care mai am și alte foloase”.
Tâhâ 20:19
[Allah] a spus: „Aruncă-l, o, Moise!”
Tâhâ 20:20
Și l-a aruncat și iată-l [preschimbat într-] un șarpe ce se târa.
Tâhâ 20:21
[Allah] a spus: „ Ia-l, fără să te temi, căci Noi îl vom readuce la prima sa stare.
Tâhâ 20:22
Și strânge mâna ta la subsuoară! Ea va ieși albă, fără nicio vătămare – o altă Minune,
Tâhâ 20:23
Pentru ca să-ți arătăm [și altele] din Minunile Noastre cele mai mari.
Tâhâ 20:24
Și du-te la Faraon. Cu adevărat, el întrece orice măsură!”
Tâhâ 20:25
[Moise] a spus: „Doamne, deschide-mi mie pieptul [să am certitudine]
Tâhâ 20:26
Și ușurează-mi mie lucrul [ce trebuie să-l împlinesc]
Tâhâ 20:27
Și dezleagă-mi nodul limbii mele,
Tâhâ 20:28
Pentru ca ei să priceapă vorbele mele
Tâhâ 20:29
Și dă-mi mie un sfetnic [sprijinitor] din familia mea,
Tâhâ 20:30
Pe Aaron, fratele meu,
Tâhâ 20:31
Sporind prin el forța mea
Tâhâ 20:32
Și fă-l pe el părtaș la lucrul meu
Tâhâ 20:33
Pentru ca noi să Te Lăudăm îndelung
Tâhâ 20:34
Și să Te pomenim mult.
Tâhâ 20:35
Cu adevărat, Tu întotdeauna ne-ai văzut pe noi, [știind astfel tot ceea ce noi facem]!”
Tâhâ 20:36
[Allah] a spus: „Cererea ta a fost împlinită, o, Moise!
Tâhâ 20:37
Și Noi ți-am mai dăruit Grația Noastră și altă dată,
Tâhâ 20:38
Când i-am revelat mamei tale ceea ce a fost revelat
Tâhâ 20:39
[Spunând]: „Așează-l pe el într-un coș și pune-l pe râu, pentru ca apoi apa fluviului să-l arunce la mal, de unde îl va lua un dușman al Meu și dușman al lui!” Și am pogorât asupra ta dragostea Mea[5] [și să fi iubit și de ceilalți], pentru ca tu să fii crescut sub ochii Mei.
———
[5] Allah a făcut ca oamenii să îl iubească pe Moise
Tâhâ 20:40
Și iată cum sora ta mergea, [urmându-te], și a spus: „Să vă arăt eu pe cineva care să-l întrețină și să-l crească?” Și te-am înapoiat Noi mamei tale, pentru ca ea să se bucure și să nu mai fie mâhnită! [Și atunci când] ai ucis un suflet[6], Noi te-am mântuit de întristare. Și te-am încercat Noi în fel și chip. Apoi tu ai rămas ani în șir printre poporul din Madian. Apoi ai venit [aici], așa cum a fost orânduiala, o, Moise.
———
[6] Coptul care a murit după ce a fost lovit de Moise
Tâhâ 20:41
Și te-am ales Eu pentru [slujirea] Mea[7].
———
[7] Allah l-a ales pe Moise și i-a dăruit un trup puternic și un caracter bun, toate necesare misiunii sale
Tâhâ 20:42
Pleacă tu împreună cu fratele tău, cu Minunile Mele, și să nu încetați să Mă pomeniți pe Mine!
Tâhâ 20:43
Duceți-vă la Faraon, căci el a întrecut orice măsură!
Tâhâ 20:44
Și spuneți-i lui vorbe blânde. Poate că el își va aduce aminte sau se va teme [de Allah]”
Tâhâ 20:45
Ei au spus: „Doamne, ne e frică să nu ne pedepsească degrabă și să nu întreacă măsura”.
Tâhâ 20:46
[Allah] a spus: „Nu vă fie frică. Cu adevărat, Eu sunt cu voi. Aud și Văd.
Tâhâ 20:47
Deci mergeți la el și spuneți: „Noi suntem Mesagerii Domnului tău. Trimite-i pe Fiii lui Israel împreună cu noi și nu-i mai chinui. Venim la tine cu un semn de la Domnul tău. Pacea[8] [fie] asupra celui care urmează calea cea dreaptă!
———
[8] Siguranță de pedepsele lui Allah
Tâhâ 20:48
Cu adevărat, ni s-a revelat nouă că pedeapsa este pentru cel care tăgăduiește credința și îi întoarce spatele”!
Tâhâ 20:49
[Faraon] a spus: „Și cine este Domnul vostru, o, Moise?”
Tâhâ 20:50
El i-a răspuns: „Domnul nostru este Cel care a dat fiecăruia firea sa și apoi l-a călăuzit”.
Tâhâ 20:51
Atunci [Faraon] l-a întrebat: „Și ce spui despre generațiile anterioare?”
Tâhâ 20:52
[Moise] i-a răspuns: „Știința despre ele se află la Domnul meu într-o Carte. Domnul meu nu greșește și nu uită.
Tâhâ 20:53
El este Acela care v-a făcut Pământul ca leagăn și v-a făcut vouă pe el drumuri și a pogorât apa din Cer. Și prin ea a făcut să răsară soiuri de felurite plante.
Tâhâ 20:54
Mâncați și lăsați să pască vitele voastre. Cu adevărat, întru aceasta sunt semne pentru cei dăruiți cu minte.
Tâhâ 20:55
Din el [Pământ] v-am creat, în el Noi vă vom întoarce și din el vă vom scoate încă o dată”.
Tâhâ 20:56
Și i-am arătat Noi toate semnele Noastre [lui Faraon], însă el le-a tăgăduit și nu a voit [să creadă].
Tâhâ 20:57
Și el a spus: „Ai venit la noi ca să ne scoți din pământul nostru cu vrăjile tale, o, Moise!
Tâhâ 20:58
Îți vom aduce și noi vrăji asemenea lor. Deci hotărăște între noi și tine o întâlnire de la care să nu lipsim nici noi, nici tu, într-un loc desemnat [un loc public]!”
Tâhâ 20:59
[Moise] a spus: „Întâlnirea cu voi va fi în ziua de sărbătoare și lumea să se adune dimineața!”[9]
———
[9] Pentru ca semnele lui Allah să fie văzute în mod clar
Tâhâ 20:60
Și Faraon a plecat, și-a întocmit vicleșugul și apoi s-a întors [la întâlnire].
Tâhâ 20:61
Moise le-a spus [vrăjitorilor aduși de Faraon]: „Vai vouă! Nu născociți minciună împotriva lui Allah, căci vă va nimici cu pedeapsa Lui! Iar cei care vor născoci, vor pierde!”
Tâhâ 20:62
Și au discutat ei între ei despre lucrul lor, dar au făcut-o într-ascuns.
Tâhâ 20:63
Ei au spus: „Cu adevărat, aceștia sunt doi vrăjitori care vor să vă alunge din pământul vostru cu farmecele lor și să vă ia rânduiala voastră cea desăvârșită [religia sau tradiția].
Tâhâ 20:64
Adunați-vă, așadar, vicleșugul vostru și veniți într-un singur rând, căci astăzi va izbândi acela care va fi deasupra.”
Tâhâ 20:65
Apoi ei au spus: „O, Moise, arunci tu [primul, toiagul tău] sau vom fi noi primii care aruncă?”
Tâhâ 20:66
El a spus: „Ba aruncați voi!” Și i s-a părut lui că funiile și toiegele lor se târăsc [ca șerpii] în urma vrăjii lor.
Tâhâ 20:67
Și Moise a simțit oarecare teamă în sufletul său.
Tâhâ 20:68
Atunci i-am zis Noi: „Nu te teme, căci tu vei fi deasupra!
Tâhâ 20:69
Aruncă ce ai în dreapta ta și aceasta va înghiți ce au făcut ei, căci ei au făcut doar vicleșug de vrăjitor, iar vrăjitorul nu va izbândi, oriunde ar fi el.”
Tâhâ 20:70
Și vrăjitorii s-au aruncat, prosternându-se[10], și au zis: „Noi credem în Domnul lui Aaron și al lui Moise.”
———
[10] După ce au văzut Miracolele pe care Allah i le-a dat lui Moise și au realizat că acestea sunt reale și nu sunt iluzii create de magie
Tâhâ 20:71
[Faraon] a spus: „Ați crezut în el [Moise] înainte ca eu să vă permit. Cu adevărat, el este liderul vostru, care v-a învățat vrăjitoria. Eu vă voi tăia mâinile și picioarele voastre în cruciș și vă voi răstigni de trunchiurile palmierilor și astfel veți ști voi care dintre noi este mai aspru și mai statornic în chin!”
Tâhâ 20:72
Ei au spus: „Noi nu te vom prefera niciodată în locul dovezilor limpezi care ne-au venit și în locul Celui care ne-a creat. Hotărăște ceea ce vrei să hotărăști, dar tu nu vei hotărî decât în această viață lumească.
Tâhâ 20:73
Cu adevărat, noi credem în Domnul nostru, pentru ca El să ne ierte păcatele noastre și vrăjitoria la care ne-ai obligat!” Iar Allah este mai bun [la Răsplată] și mai statornic [la Pedeapsă].
Tâhâ 20:74
Cu adevărat, cel ce vine nelegiuit la Domnul său - va avea parte de Iad, în care el nici nu va muri, dar nici nu va trăi.
Tâhâ 20:75
Dar cei care vin la El credincioși și care au săvârșit fapte bune - vor avea treptele cele mai înalte -
Tâhâ 20:76
Grădinile Edenului, pe sub care curg râuri, unde vor avea veșnic sălaș în ele, căci aceasta este răsplata acelora care s-au curățit”.
Tâhâ 20:77
Și Noi i-am revelat lui Moise: „Purcede noaptea cu robii Mei și croiește-le lor un drum uscat prin mare! Nu-ți fie teamă că vei fi ajuns din urmă [de Faraon] și nu-ți fie frică [de înec]!”
Tâhâ 20:78
Și a pornit Faraon pe urma lor cu soldații săi, dar marea i-a cuprins și i-a acoperit cu totul.
Tâhâ 20:79
Iar Faraon și-a dus poporul în rătăcire și nu l-a călăuzit pe drumul cel bun.
Tâhâ 20:80
O, Fii ai lui Israel, Noi v-am mântuit de dușmanul vostru și v-am orânduit vouă întâlnire[11] la coasta cea din dreapta Muntelui! Și am pogorât asupra voastră mana și prepelițele!
———
[11] Cu Profetul vostru pentru a primi Scriptura pentru voi
Tâhâ 20:81
[Spunând]: „Mâncați din bunătățile cu care v-am înzestrat, însă nu întreceți măsura întru aceasta, ca să nu vă lovească mânia Mea, căci, cel pe care-l lovește mânia Mea, este pierdut.”
Tâhâ 20:82
Dar, cu adevărat, Eu sunt Iertător cu cel care se căiește, crede și împlinește fapte bune și apoi se lasă călăuzit pe calea cea bună.
Tâhâ 20:83
[Allah a spus]: „Și de ce te-ai grăbit [să te îndepărtezi] de neamul tău, o, Moise?”
Tâhâ 20:84
El a spus: „Ei sunt pe urmele mele și eu am grăbit spre Tine, Doamne, pentru ca Tu să fii mulțumit.”
Tâhâ 20:85
[Allah a Spus]: „ Dar, cu adevărat, Noi am încercat poporul tău după tine și As-Samiriy[12] l-a dus pe el în rătăcire”.
———
[12] Tradus ca și „Samaritean” (din Samaria), un ipocrit dintre ei care i-a făcut pe Fiii lui Israel să adore idoli
Tâhâ 20:86
Atunci s-a întors Moise la neamul său, mânios și mâhnit, și a spus: „O, popor al meu! Nu v-a făcut Domnul vostru frumoasă făgăduire[13]? Legământul a fost prea lung pentru voi sau ați vrut să se abată asupra voastră mânia Domnului vostru și de aceea ați încălcat făgăduința făcută mie?”
———
[13] Că El va pogorî Tora, ce conține călăuzire pentru voi
Tâhâ 20:87
Ei au spus: „Noi nu am încălcat făgăduința dată ție cu voia noastră, însă noi am fost încărcați cu sarcini de podoabe ale neamului [lui Faraon] și le-am aruncat noi [în foc] și asemenea le-a aruncat și As-Samiriy”.
Tâhâ 20:88
Și le-a scos lor un vițel - un corp [neînsuflețit] care scotea un sunet slab - și ei au spus: „Acesta este dumnezeul vostru și dumnezeul lui Moise, însă el l-a uitat”.
Tâhâ 20:89
Oare n-au văzut ei că el nu le răspundea cu nicio vorbă și că el nu avea putere să le facă lor un rău sau să le fie spre folos?
Tâhâ 20:90
Și le zisese și Aaron mai înainte [de întoarcerea lui Moise]: „O, popor al meu! Voi ați fost numai testați prin aceasta. Însă Domnul vostru cu adevărat este Cel Milostiv. Așadar, urmați-mă și ascultați de porunca mea!”
Tâhâ 20:91
Ei au răspuns: „Vom rămâne adoratori ai lui [ai vițelului] până ce se va întoarce Moise la noi”.
Tâhâ 20:92
[Moise] a spus: „Ce te-a împiedicat pe tine, o, Aaron, când i-ai văzut că ei se duc în rătăcire,
Tâhâ 20:93
Să vii după mine? Te-ai răzvrătit și tu împotriva poruncii mele?”
Tâhâ 20:94
[Aaron] a spus: „O, fiu al mamei mele! Nu mă apuca nici de barbă, nici de [părul din] cap. Cu adevărat, mie mi-a fost teamă să nu zici: Tu i-ai dezbinat pe Fiii lui Israel și nu ai așteptat porunca mea.”
Tâhâ 20:95
[Moise] a spus: „Și care a fost socoteala ta, o, As-Samiriy?”
Tâhâ 20:96
El a spus: „Eu am văzut ceea ce ei nu au văzut: am luat o mână [de țărână] de pe urma mesagerului[14] și am aruncat-o[15]. Așa mi-a spus sufletul meu”.
———
[14] O urmă de potcoavă lăsată de calul Îngerului Gavriil în pământ
[15] În foc peste ornamentele topite pentru a face vițelul
Tâhâ 20:97
[Moise] a spus: „Du-te! În această viață vei spune tu [la toată lumea]: „Nu mă atingeți.” Și vei avea o întâlnire de la care nu vei putea lipsi. Și privește la dumnezeul tău, căruia i-ai rămas credincios! Noi îl vom preface în pulbere și-l vom risipi în mare.
Tâhâ 20:98
Domnul vostru este numai Allah, afară de care nu există altă divinitate. Iar El le Cuprinde pe toate cu Știința.”
Tâhâ 20:99
Astfel îți povestim Noi istorisiri despre cele care au trecut și îți dăm Noi ție o pomenire din partea Noastră.
Tâhâ 20:100
Iar cei care se îndepărtează de el [Coran] vor purta în Ziua Învierii o povară.
Tâhâ 20:101
Și veșnic vor sălășlui în el[16]. Și ce grea Povară vor avea ei în Ziua Învierii!
———
[16] În păcat
Tâhâ 20:102
Ziua în care se va sufla în Trâmbiță și-i vom aduna pe cei nelegiuiți, învinețiți.[17]
———
[17] De teroare sau complet orbi
Tâhâ 20:103
Și ei vor șușoti între ei: „Voi nu ați zăbovit decât zece [zile]”!
Tâhâ 20:104
Noi Știm mai bine ceea ce spun ei, când va zice cel cu purtarea cea mai aleasă dintre ei: „Voi nu ați zăbovit decât o zi.”
Tâhâ 20:105
Și ei te întreabă despre munți. Spune: „Domnul meu îi va face praf, risipindu-i,
Tâhâ 20:106
Și va lăsa [Pământul] ca pe un șes neted,
Tâhâ 20:107
În care nu vei vedea ridicătură sau adâncitură.”
Tâhâ 20:108
În Ziua aceea [toți] îl vor urma pe Cel care cheamă[18], fără abatere, iar glasurile vor coborî smerite înaintea Celui Milostiv [Ar-Rahman ] și nu vei auzi decât o șoaptă.
———
[18] La adunare pentru judecată
Tâhâ 20:109
În Ziua aceea nu va fi de folos mijlocirea, decât de la cel căruia Cel Milostiv [Ar-Rahman] îi va îngădui și a cărui vorbă o va găsi plăcută.
Tâhâ 20:110
El [Allah] Știe ceea ce se află în fața lor [în prezent] și ceea ce se află în urma lor[19], în vreme ce ei nu-L cuprind cu știința.
———
[19] A se vedea 2:255
Tâhâ 20:111
Și [toate] fețele se vor pleca umilite în fața Celui Veșnic Viu [Al-Hayy] [și] Atotputernic [Al-Qayyum ] și [nefericit] și pierdut va fi acela care va purta o nedreptate.
Tâhâ 20:112
Dar cel care săvârșește fapte bune și este dreptcredincios nu are a se teme de nedreptate sau de oprimare.
Tâhâ 20:113
Astfel l-am pogorât Noi un Coran în [limba] arabă. Și am deslușit în el avertizările, pentru ca ei să fie cu teamă și pentru ca să le trezească lor amintirea.
Tâhâ 20:114
Și mai presus [de toate] este Allah - Al-Malik [Regele], Al-Haqq [Adevărul]! Nu te grăbi [O, Mohammed] cu recitarea Coranului mai înainte de a ți se încheia revelarea lui! Și spune: „Doamne, sporește-mi mie știința.”
Tâhâ 20:115
Noi am încheiat un legământ cu Adam mai înainte, însă el l-a uitat și Noi nu am aflat în el tărie[20].
———
[20] De a rezista tentației
Tâhâ 20:116
Și [spune] când Noi le-am spus Îngerilor: „Prosternați-vă dinaintea lui Adam” și s-au prosternat ei, afară de Iblis[21], care s-a împotrivit.
———
[21] A se vedea 2:34
Tâhâ 20:117
Atunci Noi am spus: „O, Adam, acesta vă este dușman ție și soaței tale. [Fiți cu grijă] să nu vă scoată pe voi din Rai și să fii tu nefericit.
Tâhâ 20:118
Cu adevărat, este [o promisiune] pentru tine; pentru ca să nu-ți fie foame în el și să nu fii gol,
Tâhâ 20:119
Pentru ca să nu-ți fie ție sete în el și să nu te lovească dogoarea soarelui”.
Tâhâ 20:120
Atunci Șeitan l-a ispitit, spunându-i: „O, Adam, vrei tu să-ți arăt pomul veșniciei și împărăția care nu piere?”
Tâhâ 20:121
Și au mâncat ei doi [Adam și soția sa] din el și li s-a arătat goliciunea lor și au început să strângă, pentru a se acoperi, frunze din Rai. Adam nu s-a supus, așadar, Domnului său și a ajuns în rătăcire.
Tâhâ 20:122
Apoi l-a ales pe el Domnul său, l-a iertat și l-a călăuzit.
Tâhâ 20:123
[Allah a spus]: „Coborâți amândoi din el [din Paradis]! Vă veți fi toți dușmani unul altuia. Apoi, dacă va mai veni la voi o călăuzire din partea Mea, cel care va urma calea Mea cea dreaptă nu va rătăci [în această viață] și nu va fi nefericit [în Viața de Apoi].
Tâhâ 20:124
Însă cel care se va îndepărta de la Pomenirea Mea, cu adevărat, el va avea parte de o viață grea și în Ziua Învierii îl vom aduce pe el orb la adunare.”
Tâhâ 20:125
El va spune: „Doamne, de ce m-ai adus pe mine orb, la adunare, după ce mai înainte am fost eu bine-văzător?”
Tâhâ 20:126
[Allah] va spune: „Așa cum Versetele Noastre au venit la tine, iar tu le-ai uitat, așa și tu ești în această Zi uitat.”
Tâhâ 20:127
Astfel îl răsplătim Noi pe cel care întrece măsura și nu crede în semnele Domnului său, iar pedeapsa din Viața de Apoi va fi mai aspră și mai îndelungată[22].
———
[22] Decât cea din această viață
Tâhâ 20:128
Oare nu le folosește lor spre bună călăuzire câte neamuri au fost nimicite mai înainte de ei, în ale căror case merg ei [acum]? Cu adevărat, întru aceasta sunt semne pentru cei care au minte.
Tâhâ 20:129
Și de n-ar fi fost un cuvânt[23] de la Domnul tău mai înainte, [pedeapsa] ar fi venit numaidecât, dar este un termen deja hotărât.
———
[23] A se vedea 10:19
Tâhâ 20:130
Rabdă ceea ce ei spun și înalță laudă Domnului tău; înainte de răsăritul soarelui, înainte de asfințitul lui și în ceasurile nopții laudă-L și la capetele zilei, poate că astfel vei fi tu mulțumit.
Tâhâ 20:131
Și nu privi îndelung la ceea ce Noi am dat ca plăcere trecătoare unora dintre ei și ca strălucire a vieții din această lume, pentru a-i încerca pe ei prin aceasta! Ceea ce Allah îți dă va fi mai bun și mai dăinuitor.
Tâhâ 20:132
Și poruncește neamului tău Rugăciunea [As-Salat] și fii statornic în ea! Noi nu-ți cerem câștig [și provizii de trebuință], fiindcă Noi îți dăm ție câștig [și cele de trebuință], iar urmarea bună este a evlaviei.
Tâhâ 20:133
Și ei au spus: „De ce nu ne aduce el un semn de la Domnul său?” Dar oare nu a venit la ei dovadă limpede care se află în Scripturile de mai înainte de el?[24]
———
[24] Nu este Coranul o dovadă adecvată a faptului că Mohammed este Profet?
Tâhâ 20:134
Dar dacă Noi i-am fi nimicit printr-o pedeapsă mai înainte de el[25], atunci ar fi zis ei: „Doamne, de ce nu ne-ai trimis Tu un Profet, ca să fi putut urma semnele Tale înainte ca noi să fi fost umiliți și loviți de rușine?”
———
[25] Profetul Mohammed (pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa); sau cu referire la Coran, de asemenea
Tâhâ 20:135
Spune: „Fiecare este în așteptare. Deci așteptați și voi! Și veți ști voi cine sunt cei care se află pe drumul cel drept și cine a fost bine călăuzit”.
Enbiya 21:1
Se apropie de oameni [termenul] socotirii cu ei, însă ei se îndepărtează cu nepăsare.
Enbiya 21:2
Nu le vine lor o revelație nouă [din Coran] de la Domnul lor fără ca ei să n-o asculte și să n-o ia în batjocură,
Enbiya 21:3
Cu inimi nepăsătoare, iar cei care sunt nelegiuiți vorbesc în șoaptă: „Este acesta altceva decât un om ca și voi? Voiți să veniți la vrăjitorie, când voi o vedeți limpede?”
Enbiya 21:4
El [Profetul (pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa)] a spus: „Domnul meu Știe ceea ce se spune și în Cer și pe Pământ. El este As-Sami' [Cel care Aude Totul] [și] Al-'Alim [Atoateștiutor]”.
Enbiya 21:5
Dar ei spun: „[Revelațiile] sunt vise false; ba el le-a plăsmuit; ba el este mai degrabă un poet. Să ne aducă o minune, așa cum au fost trimiși cei de mai înainte [cu miracole]!”
Enbiya 21:6
Nicio cetate din cele pe care Noi le-am distrus nu a crezut înainte de ei[1]! Și oare ei ar crede?
———
[1] Deși au văzut semne și miracole
Enbiya 21:7
Și Noi nu am trimis înainte de tine [o, Mohammed] decât numai bărbați cărora le-am revelat [Mesajul]. Întrebați-i pe oamenii Cărții, dacă voi nu știți.
Enbiya 21:8
Și Noi nu i-am făcut pe ei [pe Profeți] niște trupuri care nu mănâncă hrană[2] și ei nu au fost veșnici.
———
[2] Precum Îngerii. Dimpotrivă ei sunt ființe omenești cu atribute umane
Enbiya 21:9
Apoi[3] le-am adeverit Noi făgăduința și i-am mântuit pe ei și pe cei care am voit Noi și i-am nimicit pe cei care au întrecut măsura.
———
[3] După ce au transmis mesajul
Enbiya 21:10
Cu adevărat, Noi v-am pogorât o Carte [Coranul] în care se află pomenirea voastră. Oare nu pricepeți?
Enbiya 21:11
Și câte cetăți care au fost nelegiuite am distrus Noi?! Și după ele am creat Noi alte neamuri?!
Enbiya 21:12
Și când ei [locuitorii lor] simt pedeapsa Noastră, iată-i cum o iau la fugă, părăsindu-le!
Enbiya 21:13
[Unii Îngeri spun:] „Nu fugiți, ci întoarceți-vă la cele cu care v-ați îmbuibat și la casele voastre, pentru ca voi să puteți fi întrebați[4]!”
———
[4] Despre ce s-a întâmplat cu voi. Aceasta le este spus într-un mod sarcastic
Enbiya 21:14
Dar ei spun: „Vai nouă! Noi am fost nelegiuiți!”
Enbiya 21:15
Și nu vor înceta aceste strigăte ale lor până ce nu-i vom face Noi niște miriști, stinși.
Enbiya 21:16
Și Noi nu am creat Cerul și Pământul și ceea ce se află între ele, în joacă.
Enbiya 21:17
Dacă am fi Voit să facem o joacă, am fi făcut-o [din lucrurile apropiate] de Noi, dacă am fi făcut-o.
Enbiya 21:18
Dimpotrivă, Noi lovim cu adevărul deșertăciunea și o distrugem[5] și iată că ea este ca și moartă. Și va fi vai de voi pentru ceea ce Îi puneți Lui în seamă [că Allah ar avea soție și un fiu].
———
[5] O facem să dispară sau o omorâm
Enbiya 21:19
Ai Lui sunt cei din Ceruri și de pe Pământ. Iar cei care sunt lângă El [Îngerii] nu se socotesc prea mari pentru a-L adora și nici nu obosesc.
Enbiya 21:20
Ei Îi aduc laudă noaptea și ziua fără să slăbească [în adorare].
Enbiya 21:21
Sau iau ei [oamenii] zei pe pământ care să poată să-i învie [pe morți]?
Enbiya 21:22
Dacă s-ar afla în ele [în Ceruri și Pământ] alți dumnezei în afară de Allah, amândouă ar fi stricate. Mărire lui Allah, Stăpânul Tronului, Care este mai Presus decât ceea ce spun ei.
Enbiya 21:23
El nu este întrebat despre ceea ce Face, pe când ei vor fi întrebați.
Enbiya 21:24
Sau iau ei în locul Lui alți dumnezei? Spune [Mohammed]: „Aduceți dovada voastră. Acesta [Coranul] este Mesajul celor care sunt cu mine și Mesajul celor de dinainte de mine! Însă cei mai mulți dintre ei nu cunosc Adevărul și se întorc.
Enbiya 21:25
Și Noi nu am trimis înaintea ta niciun Profet fără să nu-i revelăm lui: „Nu există altă divinitate în afară de Mine, deci adorați-Mă pe Mine!”
Enbiya 21:26
Și ei spun: „Cel Milostiv Și-a luat un fiu.” Mărire Lui! Însă ei[6] nu sunt decât niște robi ținuți în cinste.
———
[6] Cei pe care aceștia îi consideră a fi „copiii” lui Allah, precum Îngerii, Ezra, Iisus, etc.
Enbiya 21:27
Ei nu I-o iau înainte cu vorba și ei se comportă numai după Porunca Lui.
Enbiya 21:28
El Știe ce este înaintea lor [în prezent] și ce este în urma lor și ei nu pot mijloci decât pentru cel de care El este mulțumit. Iar ei sunt cu teamă de El.
Enbiya 21:29
Iar pe acela dintre ei care spune: „Eu sunt un dumnezeu alături de El!” îl vom răsplăti cu Iadul, căci astfel îi răsplătim pe cei nelegiuiți.
Enbiya 21:30
Oare nu văd cei care nu cred că Cerurile și Pământul au fost împreună și că Noi le-am despărțit și din apă am făcut tot ce este lucru viu? Și oare tot nu cred ei?
Enbiya 21:31
Și Noi am Făcut pe Pământ munți neclintiți, pentru ca el să nu se clatine cu ei, iar printre ei [munți] am făcut cărări și drumuri pentru ca ei să se poată călăuzi.
Enbiya 21:32
Și Noi am Făcut Cerul ca un acoperiș bine păzit și totuși ei sunt fără băgare de seamă la semnele[7] lui.
———
[7] Semnele prezente în Ceruri
Enbiya 21:33
Și El este Cel care a creat noaptea și ziua, Soarele și Luna și fiecare plutește pe orbita sa.
Enbiya 21:34
Și Noi nu am dat veșnicia niciunui om înainte de tine. Dacă tu mori, ar putea fi ei nemuritori?
Enbiya 21:35
Fiecare suflet va gusta moartea. Noi vă încercăm cu răul și cu binele, în chip de ispită, și la Noi vă veți întoarce.
Enbiya 21:36
Și când te văd cei care nu cred [o, Mohammed], nu te privesc altfel decât cu batjocură [și spun:] „Acesta este cel care îi vorbește [de rău] pe dumnezeii voștri?” Însă ei în Mesajul Celui Milostiv nu cred.
Enbiya 21:37
Omul a fost creat din grabă [fiind nerăbdător]. Eu vă voi arăta semnele Mele, însă nu-Mi cereți să Mă grăbesc.
Enbiya 21:38
Și ei spun: „Și când va veni această amenințare, dacă sunteți întru adevăr?”
Enbiya 21:39
Dacă ar ști cei care nu cred [momentul] când ei nu vor putea să oprească focul de la fețele lor, nici de la spatele lor și nici nu vor putea ei să fie ajutați...
Enbiya 21:40
Însă acesta va veni asupra lor pe neașteptate și ei vor fi uluiți și nu îl vor putea îndepărta de ei și nici nu li se va mai da răgaz.
Enbiya 21:41
Și au fost batjocoriți și alți Mesageri de dinainte de tine, dar cei care i-au batjocorit au fost învăluiți de ceea ce obișnuiau să ridiculizeze.
Enbiya 21:42
Spune: „Cine vă [poate] apară noaptea și ziua de Cel Milostiv?” Însă ei se feresc să-L Pomenească pe Domnul lor.
Enbiya 21:43
Sau au ei dumnezei, în afară de Noi, care să-i apere de Noi? Ei nu se pot ajuta nici pe ei înșiși și nici nu vor fi ei ajutați împotriva Noastră.
Enbiya 21:44
Dar [dimpotrivă] Noi le-am dăruit acestora și părinților lor plăcerile trecătoare, și au avut ei parte de viață lungă. Dar oare nu văd ei că Noi venim asupra Pământului pe care îl îngustăm din toate părțile[8]? Și oare ei vor fi biruitori?
———
[8] A se vedea 13:41
Enbiya 21:45
Spune: „Eu doar vă previn prin ceea ce îmi este revelat”. Însă cei surzi nu aud chemarea când sunt preveniți.
Enbiya 21:46
Dar când îi atinge pe ei o adiere a chinului Domnului tău, atunci ei spun: „Vai nouă! Noi am fost, într-adevăr, nelegiuiți!”
Enbiya 21:47
În Ziua Învierii, Noi vom pune balanța dreaptă[9] și niciun suflet nu va fi urgisit câtuși de puțin. Și de ar fi ceva, chiar și numai cât greutatea unei semințe de muștar[10], Noi îl vom aduce. Și Noi suntem îndeajuns ca socotitori.
———
[9] În Ziua aceea judecata va fi dreaptă
[10] Oricât de mic sau nesemnificativ precum o sămânță de muștar
Enbiya 21:48
Și Noi le-am dat lui Moise și lui Aaron Cartea de îndreptare [Al-Furqan], ca o lumină și o îndemnare pentru cei cu frică,
Enbiya 21:49
Pentru cei care se tem de Domnul lor nevăzut[11] și pentru cei care se tem de Ceasul [de Apoi].
———
[11] Care poate însemna „Allah nu este văzut” de ei sau „deși ei nu sunt văzuți de alții”
Enbiya 21:50
Acesta [Coranul] este un Mesaj binecuvântat pe care chiar Noi l-am pogorât. Și oare voi îl tăgăduiți[12]?
———
[12] Pretinzând ignoranță sau refuzând să îl acceptați?
Enbiya 21:51
Și i-am dat Noi lui Avraam călăuzirea pe drumul cel drept mai înainte[13], pentru că Noi îl Cunoșteam foarte bine.
———
[13] Înainte de Moise. Allah l-a călăuzit de tânăr
Enbiya 21:52
Și când le-a zis el tatălui său și poporului său: „Ce sunt aceste statui pe care voi le adorați?”
Enbiya 21:53
Ei i-au răspuns: „Noi i-am aflat pe părinții noștri închinându-se la ele”.
Enbiya 21:54
El a spus: „Voi și părinții voștri ați fost în rătăcire învederată”.
Enbiya 21:55
Ei au spus: „Tu ai venit la noi cu Adevărul sau tu ești dintre aceia care glumesc?”
Enbiya 21:56
Iar el a răspuns: „[Nu,] dimpotrivă, Domnul vostru este Stăpânul Cerurilor și al Pământului, care le-a creat pe ele, iar eu sunt unul dintre aceia care vă mărturisesc vouă despre aceasta.
Enbiya 21:57
Și, [jur] pe Allah! Eu voi urzi împotriva idolilor voștri, după ce veți întoarce spatele, îndepărtându-vă.”
Enbiya 21:58
Și i-a făcut pe ei fărâme, afară de cel mai mare dintre ei, astfel încât să se întoarcă spre el [pentru a-l întreba].
Enbiya 21:59
Ei au spus: „Cine a făcut aceasta cu zeii noștri? Cu adevărat, el este dintre cei nelegiuiți!”
Enbiya 21:60
Ei au spus: „Am auzit un fecior vorbind împotriva lor. El se numește Avraam”.
Enbiya 21:61
Ei au spus: „Aduceți-l dinaintea oamenilor pentru ca ei să facă mărturie![14] ”
———
[14] Despre ce l-au auzit că a spus. Poate să însemne și...ca ei să fie martori [la ce i se va pregăti ca pedeapsă]
Enbiya 21:62
Ei au spus: „Tu ai făcut aceasta cu zeii noștri, o, Avraam?”
Enbiya 21:63
El a spus: „Ba a făcut-o cel mai mare dintre ei, acesta! Întrebați-i, dacă ei pot vorbi!”
Enbiya 21:64
Atunci s-au întors la [a se învinovăți pe] ei și au spus [unii altora]: „Cu adevărat, voi sunteți cei nelegiuiți!”
Enbiya 21:65
Apoi au întors capetele lor[15] [spunând]: „Tu știi prea bine că aceștia nu vorbesc!”
———
[15] După ce și-au recunoscut prima dată greșeala, aceștia au fost cuprinși de mândrie
Enbiya 21:66
Și el a spus: „Dar oare voi vă închinați, în loc de Allah, la ceva care nu vă este de niciun folos și nici nu vă poate face nimic rău?
Enbiya 21:67
Uf! Pentru voi și pentru ceea ce adorați în locul lui Allah! Oare voi nu pricepeți?”
Enbiya 21:68
Ei au spus: „Ardeți-l și ajutați-i pe zeii voștri, dacă voi vreți să faceți [ceva pentru ei]!”
Enbiya 21:69
Dar Noi [Allah] am spus: „O, foc! Fii răcoare și siguranță pentru Avraam!”
Enbiya 21:70
Ei au vrut un vicleșug împotriva lui, însă Noi am făcut ca ei să fie cei mai în pierdere.
Enbiya 21:71
Și Noi l-am salvat pe el și [asemenea] și pe Lot pe Pământul pe care l-am binecuvântat pentru [toate] lumile [pentru oameni și djini].
Enbiya 21:72
Și i-am dăruit Noi pe Isaac și pe Iacob, pe deasupra, și pe toți i-am făcut evlavioși.
Enbiya 21:73
Și i-am făcut Noi lideri, care au călăuzit [lumea] după Porunca Noastră, și le-am revelat lor să facă fapte bune, să împlinească Rugăciunea [As-Salat] și să dea Dania [Az-Zakat] și ei Ne-au fost Nouă adoratori.
Enbiya 21:74
Iar lui Lot i-am dăruit Noi Înțelepciune și Știință și l-am salvat pe el din cetatea care săvârșea desfrâu. Cu adevărat, ei au fost un neam de oameni răi, nelegiuiți,
Enbiya 21:75
Și l-am făcut pe el să intre sub Îndurarea Noastră, căci el era cu adevărat dintre cei evlavioși.
Enbiya 21:76
Și [spune de] Noe, când a chemat el [pe Allah][16], mai înainte, și i-am răspuns Noi și l-am salvat pe el împreună cu familia lui de necazul cel mare.
———
[16] Când s-a rugat împotriva poporului său care persista în negare și animozitate. A se vedea 71:26-28
Enbiya 21:77
Și l-am ajutat Noi împotriva poporului care ținea semnele Noastre de minciună. Ei erau un neam rău și i-am înecat pe ei cu toții.
Enbiya 21:78
Și [spune de] David și Solomon, când au judecat asupra câmpului cultivat pe care au păscut [noaptea] oile unui popor[17]. Iar Noi am fost Martori la judecata lor.
———
[17] Mâncând și distrugând
Enbiya 21:79
Și Noi l-am învățat pe Solomon să o înțeleagă și fiecăruia i-am dat putere de judecată și știință. Și i-am supus lui David munții și păsările ca să Ne aducă Laudă împreună cu el. Și Noi le-am Făcut[18].
———
[18] Însemnând că Allah a fost întotdeauna capabil de a realiza orice își Dorește
Enbiya 21:80
Noi l-am învățat meșteșugul cămășilor din zale, pentru ca să vă apere de asprimea voastră. Și oare sunteți voi mulțumitori?
Enbiya 21:81
Iar lui Solomon [i-am supus Noi] vântul cel vijelios, ca să alerge la porunca sa pe Pământul pe care Noi l-am binecuvântat. Și Noi am avut Știinţă asupra tuturor lucrurilor.
Enbiya 21:82
Și printre șeitani [djinni] au fost unii care se cufundau pentru el și făceau și alte lucruri, iar Noi am fost păzitori peste ei[19].
———
[19] Prevenind orice neascultare sau deviere din partea lor în ceea ce privește instrucțiunile lui Solomon și protejându-l de a fi rănit de către aceștia
Enbiya 21:83
Și [spune de] Iov, când l-a chemat pe Domnul lui: „M-a atins pe mine răul! Însă Tu ești Cel mai Milostiv între milostivi!”
Enbiya 21:84
Și Noi i-am răspuns și am îndepărtat răul care-l lovise și i-am dat lui înapoi familia lui, și încă pe atât împreună cu ei, ca Îndurare din partea Noastră și ca amintire pentru adoratori [ai lui Allah].
Enbiya 21:85
Și [spune de] Ismail și de Idris și de Dhu-l-Kifl - și toți erau dintre cei răbdători.
Enbiya 21:86
Și i-am făcut Noi să intre în Îndurarea Noastră, căci ei au fost cu adevărat evlavioși.
Enbiya 21:87
Și [spune de] de omul peștelui [Iona], când el a plecat furios[20] și și-a închipuit că Noi nu vom mai avea putere asupra lui[21]. Atunci el a strigat în întunecimi[22]: „Nu există altă divinitate în afară de Tine! Slavă Ție! Eu am fost dintre cei nelegiuiți!”
———
[20] Din cauza necredinței poporului său
[21] Sau „nu l-am restricționa” în interiorul peștelui
[22] Ale nopții, mării și interiorului peștelui
Enbiya 21:88
Și Noi i-am răspuns și l-am izbăvit de mâhnire. Astfel îi salvăm Noi pe dreptcredincioși.
Enbiya 21:89
Și [adu-ți aminte] de Zaharia, când l-a chemat pe Domnul său: „Doamne, nu mă lăsa singur, căci Tu ești Cel mai bun dintre moștenitori!”
Enbiya 21:90
Și i-am răspuns Noi și i l-am dat lui pe Ioan și am tămăduit-o pentru el pe soața lui. Ei se întreceau în bine și Ne chemau cu dorință și cu teamă și erau evlavioși față de Noi.
Enbiya 21:91
Și [spune] de cea care și-a păstrat castitatea [Maria]. Și am suflat Noi asupra ei prin duhul Nostru [Gavriil] și am făcut din ea și din fiul ei semn pentru [toate] lumile.
Enbiya 21:92
Cu adevărat, această credință a voastră este o credință unică, iar Eu sunt Domnul vostru. Așadar, adorați-Mă pe Mine!
Enbiya 21:93
Dar ei s-au divizat între ei[23]. Însă cu toții se vor întoarce la Noi.
———
[23] Împărțindu-se în secte și denominații
Enbiya 21:94
Iar cel care împlinește fapte bune și este dreptcredincios – străduința sa nu va fi negată, iar Noi [Îngerii Noștri] o vom scrie pentru el.
Enbiya 21:95
Și le este oprit [locuitorilor] unei cetăți pe care Noi am distrus-o să se mai întoarcă[24],
———
[24] Ei nu se pot întoarce în această lume și nici nu se pot căi la Allah
Enbiya 21:96
Până când vor fi lăsați să treacă Yagog și Magog și ei se vor grăbi de pe toate înălțimile;
Enbiya 21:97
Și [când] va fi apropiată promisiunea cea adevărată [Învierea], atunci deodată ochii celor care nu au crezut vor fi împietriți [și vor spune]: „Vai nouă! Am fost cu nebăgare de seamă față de aceasta, ba am fost nelegiuiți!”
Enbiya 21:98
Cu adevărat, voi [necredincioșilor] și cei pe care îi adorați, în afară de Allah, veți fi vreascurile [arse în focul] Iadului, spre care voi veniți.
Enbiya 21:99
Dacă aceștia [zeii falși] ar fi dumnezei, nu ar veni spre el. Dar toți vor rămâne veșnic în el.
Enbiya 21:100
Ei vor scoate în el gemete și ei nu vor auzi în el [nimic].
Enbiya 21:101
Cu adevărat, cei cărora li s-a promis de mai înainte [răsplata] cea mai bună din partea Noastră vor sta departe de el.
Enbiya 21:102
Ei nu vor auzi glasul lui [al Iadului], și acolo unde vor pofti sufletele lor, ei vor rămâne veșnic.
Enbiya 21:103
Nu-i va întrista spaima cea mare[25] și îi vor întâmpina Îngerii [spunându-le]: „Aceasta este Ziua voastră, care vi s-a promis”.
———
[25] Evenimentele Ceasului și ale Învierii
Enbiya 21:104
În Ziua aceea vom închide Noi Cerul, așa cum se închid sulurile cu scripturi. Așa cum am Făcut Noi prima făptură, o vom face din nou. Aceasta este o Promisiune pe care Noi am făcut-o și pe care o Îndeplinim.
Enbiya 21:105
Și Noi am scris în Carte[26], după Pomenire[27]: „Robii Mei cei evlavioși vor moșteni pământul [Paradisului]”.
———
[26] Toate Cărțile primite de Profeți
[27] Torah. „Pomenirea” se poate referi și la inscripția originală – Tabla bine Păstrată (al-Lauh al-Mahfuth)
Enbiya 21:106
În acest [Coran] este un Mesaj pentru un popor [de oameni] care adoră [pe Allah]!
Enbiya 21:107
Și Noi nu te-am trimis [o, Mohammed] decât ca o îndurare pentru lumi.
Enbiya 21:108
Spune: „Mi s-a revelat mie că Domnul vostru este un Domn Unic! Oare voi sunteți supuși Voinței Lui [musulmani]?”
Enbiya 21:109
Și dacă, după aceea, ei întorc spatele, spune: „Eu v-am vestit vouă cu toată dreptatea[28], însă eu nu știu dacă este aproape ori este departe ceea ce vi s-a promis.
———
[28] Profetul (pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) a făcut cunoscut acest mesaj tuturor oamenilor și nu a ascuns nimic din el de alți oameni și nici nu a preferat un grup în locul altuia
Enbiya 21:110
El Știe vorbele rostite de voi cu glas tare și El Știe și ceea ce ascundeți [în inimi].
Enbiya 21:111
Și eu nu știu; poate aceasta[29] nu este o ispită pentru voi sau o plăcere [trecătoare] până la un timp”.
———
[29] Amânarea pedepsei
Enbiya 21:112
El spune: „Doamne, judecă întru dreptate!” Și Domnul nostru Ar-Rahman [Cel Milostiv] este Cel la Care se cere ajutor împotriva a ceea ce voi rostiți[30]!”
———
[30] Minciunile și necredința lor
Hacc 22:1
O, voi oameni! Fiți cu frică de Domnul vostru. Cu adevărat, cutremurul Ceasului va fi un lucru înspăimântător.
Hacc 22:2
În Ziua în care îl veți vedea, fiecare femeie care alăptează va uita de cel pe care ea îl alăpta și fiecare femeie însărcinată va lepăda sarcina ei, iar pe oameni îi vei vedea amețiți, fără ca ei să fie beți, dar pedeapsa lui Allah va fi aspră.
Hacc 22:3
Printre oameni sunt unii care se ceartă în privința lui Allah, fără de știință, și care îl urmează pe orice șeitan răzvrătit.
Hacc 22:4
Căruia i-a fost scris că, pe acela care-l va lua drept ocrotitor, el îl va duce în rătăcire și îl va călăuzi către chinul Iadului.
Hacc 22:5
O, voi oameni! Dacă sunteți în îndoială cu privire la Înviere, atunci [gândiți-vă că] Noi, cu adevărat, v-am creat din țărână, apoi dintr-o picătură, apoi dintr-un cheag de sânge [ca o lipitoare], apoi dintr-o bucată de carne, cu formă, după ce a fost fără formă [plăsmuită și neplăsmuită][1], pentru ca să vă arătăm vouă [Puterea Noastră]. Și Noi lăsăm să sălășluiască în pântece ceea ce Voim Noi până la un timp hotărât; apoi vă scoatem pe voi ca prunci, pentru ca apoi să ajungeți voi la vârsta maturității. Și unii dintre voi mor [tineri], iar alții sunt lăsați [să trăiască] până la cea mai neputincioasă vârstă, pentru ca să nu mai știe nimic după ce au știut. Tu vezi Pământul fără viață, iar dacă Noi pogorâm apa asupra lui, el se mișcă, se umflă și lasă să răsară [plante] din fiecare soi minunat.
———
[1] Ceea ce este incomplet. Aceasta poate include ceea ce este avortat în acea stare
Hacc 22:6
Aceasta pentru [ca să știți] că Allah este Adevărul și pentru [ca să știți] că El îi readuce la viață pe cei morți și El este peste toate Qadir [Atotputernic];
Hacc 22:7
Și pentru [ca să știți] că Ceasul va sosi, fără îndoială, și [atunci] Allah îi va învia pe cei din morminte,
Hacc 22:8
Dar printre oameni sunt unii care discută despre Allah, fără de știință, fără călăuzire și fără carte luminătoare,
Hacc 22:9
Întorcându-și capul cu semeție [cu aroganță], pentru a-i abate [pe oameni] de la calea lui Allah. Aceștia vor avea parte de rușine în această viață și îi vom face pe ei să guste în Ziua Învierii chinul Focului [în timp ce li se va spune lor:]
Hacc 22:10
„Aceasta este pentru ceea ce au săvârșit mai înainte mâinile voastre, căci Allah nu este nedrept față de robi!”
Hacc 22:11
Și printre oameni este cel care Îl adoră pe Allah pe o margine[2]: Dacă are parte de bine, el este netulburat, dar dacă are parte de o încercare, atunci el își întoarce fața [în cealaltă parte], pierzând și această lume și Viața de Apoi. Aceasta este pierderea evidentă.
———
[2] Pe lângă religia sa, cu incertitudine, ipocrizie
Hacc 22:12
El cheamă în locul lui Allah ceea ce nici nu îi face rău și nici nu îi aduce niciun bine. Aceasta este rătăcirea adâncă!
Hacc 22:13
El cheamă pe cel a cărui stricăciune este mai aproape decât ajutorul lui. Ce rău aliat și ce rău tovarăș!
Hacc 22:14
Cu adevărat, Allah îi primește pe aceia care cred și săvârșesc fapte bune să intre în Grădini pe sub care curg râuri. Cu adevărat, Allah face ceea ce Voiește.
Hacc 22:15
Cel care își închipuie că Allah nu-l va ajuta [pe Profetul Său] în această viață și în Viața de Apoi, să întindă o funie până la Cer, iar apoi [să-și] oprească [respirația][3] și să vadă: va îndepărta vicleșugul său ceea ce îl înfurie?
———
[3] Să se spânzure
Hacc 22:16
Și astfel l-am pogorât Noi [Coranul], în Versete limpezi, iar Allah călăuzește pe cine Voiește El.
Hacc 22:17
Cu adevărat, în legătură cu cei care au crezut și cu cei care au fost evrei, cu sabeenii și cu creștinii, cu magii și cu cei care i-au făcut asociați lui Allah - Allah va hotărî între ei în Ziua Judecății. Cu adevărat, Allah este la toate Martor!
Hacc 22:18
Oare tu nu vezi [nu știi] că dinaintea lui Allah se prosternează cei din Ceruri și cei de pe Pământ, Soarele, Luna, Stelele, munții, copacii, vietățile și mulți oameni? Însă multora li se cuvine pedeapsa. Iar cel pe care îl înjosește Allah, nu va afla pe cineva care să-i dea cinste. Cu adevărat, Allah face ceea ce Voiește!
Hacc 22:19
Acești doi[4] adversari se ceartă asupra Domnului lor. Însă celor care nu cred li se vor croi veșminte din foc, iar peste capetelor lor se va turna apă clocotitoare,
———
[4] Credincioșii și necredincioșii
Hacc 22:20
Cu care se vor topi cele pe care le au în burțile lor, precum și pieile [lor]
Hacc 22:21
Și vor avea ei parte de bice de fier.
Hacc 22:22
Și de fiecare dată când vor încerca să iasă din el [Iad], [pentru a scăpa] de suferință, ei vor fi împinși înapoi [și li se va zice lor]: „Gustați chinul Focului!”
Hacc 22:23
Cu adevărat, Allah îi va aduce pe cei ce cred și săvârșesc fapte bune în Grădini pe sub care curg râuri și în ele vor fi împodobiți cu brățări de aur și mărgăritare, iar veșmintele lor vor fi în ele de mătase.
Hacc 22:24
Ei au fost călăuziți [în viața lumească] către cuvântul bun și ei au fost călăuziți către calea Celui Vrednic de Laudă [Al-Hamid].
Hacc 22:25
Cu adevărat, celor care nu cred și împiedică [oamenii] de la calea lui Allah și de la Moscheea Al-Haram, pe care Noi am făcut-o pentru oameni - atât pentru cel rezident, cât și pentru cel din afară - precum și celor care intenționează [să facă] acolo[5] [o faptă de] deviere [în religie] sau nelegiuire - le vom da Noi să guste dintr-o pedeapsă dureroasă.
———
[5] Fie că intenționează să facă rău în interiorul hotarelor sale sau intenționează din afară să facă rău în interior. Moscheea al Haram este unică deoarece numai planul de a face păcate acolo (indiferent dacă este pus sau nu în aplicare) este suficient pentru a aduce pedeapsa lui Allah
Hacc 22:26
Și [spune, o, Mohammed,] când Noi i-am arătat lui Avraam locul casei [Al- Ka’aba], [spunând]: „Nu-Mi aduce Mie pe nimeni ca asociat și purifică Casa Mea pentru cei care fac tauaf[6] și pentru cei care stau în picioare [rugându-se] și pentru cei ce se pleacă în supunere sau se prosternează!”
———
[6] A se vedea 2:125
Hacc 22:27
Și cheamă-i pe oameni la Hajj [Pelerinaj] și ei se vor îndrepta către tine pe jos și pe cămile slabe, venind pe toate drumurile din depărtări,
Hacc 22:28
Pentru ca ei să beneficieze [de răsplată în urma efectuării Pelerinajului] și pentru a pomeni Numele lui Allah în zile hotărâte asupra vitelor cu care El i-a înzestrat din animale [de sacrificat][7]. „Mâncați din ele și dați să mănânce și celui aflat în greutate și sărac”!
———
[7] Al-An`am: cămile, vite, oi și capre
Hacc 22:29
Apoi să pună capăt celor ce le-au fost oprite lor, să-și împlinească legămintele lor și să înconjoare Casa cea străveche.
Hacc 22:30
Așa [a fost poruncit], iar cel care cinstește lucrurile sacre ale lui Allah va avea parte de bine de la Domnul lui. Și vă sunt vouă îngăduite vitele, în afară de ceea ce v-a fost menționat[8]. Și feriți-vă voi de murdăria idolilor și feriți-vă de vorbele mincinoase.
———
[8] A se vedea 5:3
Hacc 22:31
[Fiți] drepți în credința față de Allah, fără să-i faceți Lui asociați, căci cel care-I face lui Allah asociați este ca și cum ar cădea din Cer și l-ar înșfăca păsările sau l-ar arunca vântul într-un hău adânc.
Hacc 22:32
Așa [este]! Iar cel care cinstește rânduielile lui Allah să știe că [aceasta] este din cuvioșia inimii!
Hacc 22:33
Voi aveți foloase de la ele [de la vite] până la un termen hotărât[9]; apoi locul lor de sacrificare este lângă Casa cea străveche[10].
———
[9] Pentru ca ele să fie mulse sau călărite (în cazul cămilelor) înainte de timpul lor de sacrificare
[10] În cadrul limitelor Moscheii al Haram, care include Mina
Hacc 22:34
Și pentru fiecare națiune Noi am rânduit un ritual [de sacrificiu], pentru ca ei să pomenească Numele lui Allah asupra a ceea cu care El i-a înzestrat din animale [de sacrificiu]. Și Domnul vostru este un Domn Unic. Deci supuneți-vă Lui! Și [o, Mohammed,] binevestește celor care sunt umili [înaintea Domnului lor],
Hacc 22:35
Care, atunci când este pomenit Numele lui Allah, li se cutremură inimile, și celor care sunt răbdători cu ceea ce-i lovește și celor care împlinesc Rugăciunea [As-Salat] și celor care din cele cu care i-am înzestrat Noi fac milostenie.
Hacc 22:36
Și [sacrificarea] cămilelor și a vitelor Noi am hotărât-o pentru a fi dintre rânduielile lui Allah. În ele se află bine pentru voi. Pomeniți Numele lui Allah asupra lor, când ele sunt pregătite [pentru sacrificare]. Apoi, când ele cad pe o parte [după sacrificare], luați pentru voi și dați să mănânce și celui nevoiaș [care nu cere] și celui care cere cu umilință. Astfel vi le-am supus Noi, pentru ca să fiți voi mulțumitori.
Hacc 22:37
Nu vor ajunge la Allah carnea și sângele lor, ci va ajunge la El evlavia voastră. Astfel vi le-am supus vouă, pentru ca voi să-L preamăriți pe Allah, pentru că v-a călăuzit pe voi. Și binevestește celor care săvârșesc fapte bune.
Hacc 22:38
Cu adevărat, Allah îi apără pe cei care cred. Allah nu-i iubește pe cei haini și necredincioși.
Hacc 22:39
Li s-a permis [să lupte] celor care sunt atacați[11], căci ei sunt nedreptățiți. Și cu adevărat, Allah este în stare să-i ajute.
———
[11] Făcându-se referire la companionii Profetului (pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa)
Hacc 22:40
[Ei sunt] cei care au fost scoși din căminele lor pe nedrept, doar pentru că au spus: „Domnul nostru este Allah!” Și de nu i-ar opri Allah pe oameni, pe unii prin alții, ar fi dărâmate mănăstiri, biserici, sinagogi și moschei în care Numele lui Allah este pomenit atât de mult. Allah îi sprijină neîndoielnic pe cei care sprijină cauza Lui. Cu adevărat, Allah este Qauiyy [Tare] [și] 'Aziz [Puternic].
Hacc 22:41
Aceștia [sunt] cei care - dacă Noi le dăm putere pe pământ - împlinesc Rugăciunea [As-Salat], achită Dania [Az-Zakat], poruncesc ceea ce este drept și opresc de la ceea ce este neîngăduit. Iar sfârșitul [tuturor lucrurilor] Îi aparține lui Allah.
Hacc 22:42
Iar dacă ei te învinuiesc de minciună, [să știi că] și cei de dinaintea lor i-au socotit mincinoși [pe Trimișii lor] popoarele lui Noe, al lui ’Ad și al lui Thamud,
Hacc 22:43
Și poporul lui Avraam și poporul lui Lot
Hacc 22:44
Și locuitorii din Madyan. Și Moise a fost socotit mincinos. Eu le-am dat un răgaz necredincioșilor, iar apoi i-am apucat [cu pedeapsă]. Și cât de aspră a fost Pedeapsa Mea!
Hacc 22:45
Și câte cetăți am nimicit Noi pentru că ele erau nelegiuite. Iar ele sunt acum în ruină! Și câte fântâni părăsite! Și câte palate zidite [asemenea]!
Hacc 22:46
Dar oare n-au umblat ei prin lume și n-au avut ei inimi cu care să priceapă sau urechi cu care să audă? Cu adevărat, nu ochii lor sunt orbi, ci inimile din piepturi sunt oarbe.
Hacc 22:47
Și ei te grăbesc [să vii] cu pedeapsa. Dar Allah nu-Și încalcă făgăduința Sa. Cu adevărat, o zi la Domnul tău este cât o mie de ani, după socoteala voastră.
Hacc 22:48
Și la câte cetăți nu le-am dat Eu răgaz, în vreme ce ele erau nelegiuite. Însă apoi le-am apucat Eu [cu pedeapsă]! Și la Mine este întoarcerea!
Hacc 22:49
Spune: „O, voi oameni! Eu sunt pentru voi numai un prevenitor limpede.”
Hacc 22:50
Și cei care cred și săvârșesc fapte bune vor avea parte de iertare și de câștig din belșug.
Hacc 22:51
Dar cei care se străduiesc să zădărnicească[12] Versetele Noastre vor fi oaspeții Iadului”.
———
[12] Să le submineze credibilitatea și astfel să îl învingă pe Profet (pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa)
Hacc 22:52
N-am trimis Noi mai înainte de tine niciun Mesager și niciun Profet care să fi recitat [ceea ce i-a fost lui revelat], fără ca Șeitan să nu fi încercat să arunce [îndoială] în privința recitării sale. Însă Allah nimicește ceea ce Șeitan aruncă, apoi Allah întărește Versetele Sale, căci Allah este ‘Alim [Atoateștiutor], Hakim [Înțelept].
Hacc 22:53
Și El face din ceea ce aruncă Șeitan o încercare pentru cei care au în inimi o boală[13] și ale căror inimi sunt neîndurătoare. Cei nelegiuiți sunt într-o dezbinare adâncă.
———
[13] A se vedea 2:10
Hacc 22:54
Și să știe cei cărora li s-a dăruit știința că el [Coranul] este Adevărul venit de la Domnul tău și să creadă în el și inimile lor să se supună lui. Cu adevărat, Allah este Călăuzitorul celor care cred pe calea cea dreaptă.
Hacc 22:55
Dar cei care nu cred nu încetează să fie cu îndoială asupra lui până când Ceasul va veni peste ei pe neașteptate sau va veni peste ei pedeapsa unei Zile sterpe[14].
———
[14] O Zi care nu va fi urmată de noapte și după care nu va veni o zi nouă, făcându-se referire la Ziua Judecății
Hacc 22:56
Stăpânirea va fi în Ziua aceea a lui Allah, care va judeca între ei. Și cei care au crezut și au săvârșit fapte bune vor intra în Grădinile Plăcerii,
Hacc 22:57
Dar cei care n-au crezut și au luat semnele Noastre drept minciună, vor avea parte de o pedeapsă umilitoare.
Hacc 22:58
Și cei care au purces, [părăsindu-și căminele] pentru Cauza lui Allah, iar după aceea au fost uciși sau au murit - Allah le va dărui o bună provizie [ca răsplată], căci Allah este Cel mai Bun dintre cei care dăruiesc.
Hacc 22:59
El îi va lăsa să intre într-un loc pe care-l vor găsi plăcut, căci Allah este 'Alim [Atoateștiutor] [și] Halim [Blând].
Hacc 22:60
Așa [este]! Iar pe acela care va pedepsi cu ceea ce a fost pedepsit, și apoi va fi nedreptățit, Allah îl va ajuta. Cu adevărat, Allah este 'Afuu [Îndurător], Ghafur [Iertător][15].
———
[15] În ciuda abilității Sale de a se răzbuna. Acest Verset conține o sugestie ca și credincioșii să ierte la fel.
Hacc 22:61
Aceasta pentru că Allah face să intre noaptea în zi și să intre ziua în noapte și pentru că Allah este Sami' [Cel care Aude Totul] [și] Basir [Cel care Vede Totul].
Hacc 22:62
Aceasta pentru că Allah este Adevărul, iar ceea ce cheamă ei în locul Său este deșertăciune și că Allah este Al-'Aliyy, [Cel mai Înalt] [și] Al-Kabir [Cel mai Mare].
Hacc 22:63
Oare nu vezi că Allah pogoară apă din Cer și Pământul devine înverzit? Allah este Latif [Cel Binevoitor] [și] Khabir [Bine Știutor].
Hacc 22:64
Ale Lui sunt cele din Ceruri și cele de pe Pământ. Cu adevărat, Allah este Al-Ghaniyy [Cel De ajuns pentru Sine] [și] Al-Hamid [Cel Vrednic de Laudă].
Hacc 22:65
Oare nu vezi că Allah v-a supus vouă ceea ce este pe Pământ, iar corăbiile plutesc pe mare din Porunca Lui? El ține Cerul să nu cadă peste Pământ, decât cu Voia Sa. Allah este Ra'uf [Cel cu Milă] [și] Rahim [Îndurător cu oamenii].
Hacc 22:66
Și El este Cel care v-a dat viață, apoi vă dă vouă moarte, apoi vă va învia pe voi. Dar, cu adevărat, omul este nemulțumitor!
Hacc 22:67
Fiecărei comunități I-am hotărât Noi o rânduială pe care ea o urmează. Și să nu se certe cu tine despre acest lucru! Și cheamă la Domnul tău! Cu adevărat, tu ești pe o cale dreaptă!
Hacc 22:68
Iar dacă se vor certa cu tine, spune: „Allah Știe mai bine ceea ce faceți voi.
Hacc 22:69
Allah va judeca între voi în Ziua Învierii pentru cele asupra cărora sunteți cu păreri diferite.”
Hacc 22:70
Nu știi că Allah Cunoaște ceea ce este în Cer și pe Pământ? Acestea sunt într-o Carte[16]. Cu adevărat, acesta este pentru Allah [un lucru] ușor!
———
[16] Tabla bine Păstrată (al-Lauh al-Mahfudh) care este la Allah
Hacc 22:71
Ei adoră în locul lui Allah lucruri despre care nu s-a pogorât nicio dovadă și despre care ei nu au știință. Iar cei nelegiuiți nu vor avea ajutor.
Hacc 22:72
Și când li se recită lor Versetele Noastre cele limpezi, cunoști pe chipurile celor care nu cred neplăcerea [supărarea și furia]. De-abia se stăpânesc să nu se arunce asupra celor care le recită Versetele Noastre. Spune: „Să vă vestesc vouă ceva mai rău decât aceasta?[17] [Este] Focul pe care Allah l-a promis celor care nu cred. Și ce rea soartă!”
———
[17] Mai rău decât furia pe care o simți împotriva celor care recită versetele lui Allah sau mai rău decât amenințările tale la adresa lor
Hacc 22:73
O, voi oameni! Vi s-a dat vouă o pildă, ascultați-o. Cu adevărat, cei pe care voi îi chemați în locul lui Allah nu vor putea crea nici măcar o muscă, chiar dacă s-ar uni ei pentru aceasta. Iar dacă musca le răpește un lucru [mic], ei nu-l vor putea lua înapoi! Slabi sunt și cel care cere și cel de la care se cere.
Hacc 22:74
Ei nu L-au prețuit pe Allah după adevărata Sa măsură[18]. Allah este Qauiyy [Cel Tare], 'Aziz [Preaputernic]!
———
[18] Nu I-au luat în considerare Atributele Sale Perfecte
Hacc 22:75
Allah alege Trimiși dintre Îngeri și dintre oameni. Allah este Sami' [Cel care Aude Totul] [și] Basir [Cel care Vede Totul].
Hacc 22:76
El Știe ceea ce se află înaintea lor și ceea ce se află în urma lor[19] și la Allah se întorc [toate] lucrurile.
———
[19] A se vedea 2:255
Hacc 22:77
O, voi cei care credeți! Faceți plecăciuni, prosternați-vă și adorați-L pe Domnul vostru și faceți bine! Poate că voi veți izbândi!
Hacc 22:78
Și luptați-vă pentru Allah cu toată osteneala pe care El o merită. El v-a ales pe voi și nu v-a impus în religie nicio greutate; ea este religia părintelui vostru Avraam. [Allah este] Cel care v-a numit pe voi musulmani atât mai înainte, cât și în această [Carte], pentru ca Trimisul să fie martor pentru voi și pentru ca voi să fiți martori pentru oameni. Împliniți Rugăciunea [As-Salat], achitați Dania [Az-Zakat] și legați-vă strâns de Allah, căci El este Stăpânul vostru! Ce minunat Stăpân și ce minunat Ocrotitor!
Mü'minûn 23:1
Cu adevărat, credincioșii vor avea izbândă,
Mü'minûn 23:2
Cei care în Rugăciunea lor sunt smeriți întru supunere
Mü'minûn 23:3
Și care rămân departe de vorbele deșarte
Mü'minûn 23:4
Și care achită Dania [Az-Zakat]
Mü'minûn 23:5
Și care își păzesc castitatea
Mü'minûn 23:6
În afară de soțiile lor și de ceea ce stăpânesc mâinile lor drepte[1], căci, cu adevărat, pentru aceasta ei nu sunt învinuiți
———
[1] Femeile sclave sau captive aflate sub tutela lor
Mü'minûn 23:7
Dar cei care caută mai mult de atât sunt nelegiuiți,
Mü'minûn 23:8
Însă cei care sunt cu grijă față de cele care le-au fost încredințate și față de făgăduința lor
Mü'minûn 23:9
Și cei care veghează la Rugăciunea lor
Mü'minûn 23:10
Aceia sunt moștenitorii,
Mü'minûn 23:11
Cei care vor moșteni Firdausul[2], și ei în el vor sălășlui.
———
[2] Partea cea mai înaltă a Paradisului
Mü'minûn 23:12
Noi l-am creat pe om din lut.
Mü'minûn 23:13
Apoi l-am făcut Noi o picătură[3] într-un loc sigur [uter],
———
[3] Sau „un zigot”
Mü'minûn 23:14
Apoi am făcut din picătură un cheag și am făcut din cheag o bucată de carne și am făcut din bucata de carne oase și am îmbrăcat oasele cu carne. Apoi l-am scos la iveală ca o altă făptură. Binecuvântat fie Allah, Făcătorul, Cel Bun.
Mü'minûn 23:15
Apoi, după aceasta, voi cu siguranță veți muri,
Mü'minûn 23:16
Iar în Ziua Învierii, cu siguranță veți fi readuși la viață.
Mü'minûn 23:17
Și Deasupra voastră am făcut Noi șapte straturi de Cer [unul deasupra celuilalt]. Și Noi nu suntem cu nebăgare de seamă față de făpturi.
Mü'minûn 23:18
Și Noi am pogorât apă din Cer cu măsură și am făcut-o să stea în pământ. Cu adevărat, Noi avem Puterea să o facem să dispară.
Mü'minûn 23:19
Și Noi v-am făcut vouă cu ajutorul ei grădini de curmali și vii, în care voi aveți roade multe și din ele voi mâncați.
Mü'minûn 23:20
Și [Noi v-am făcut vouă] un pom [măslin] ce crește pe Muntele Sinai care dă ulei și hrană pentru cei care mănâncă,
Mü'minûn 23:21
Și cu adevărat, în vite voi aveți un exemplu bun, căci vă dăm vouă să beți din ceea ce ele au în pântece și multe foloase aveți de la ele și de la ele mâncați.
Mü'minûn 23:22
Și pe ele și pe corăbii sunteți purtați.
Mü'minûn 23:23
Noi l-am trimis pe Noe la poporul său și el a zis: „O, popor al meu! Adorați-L voi pe Allah! Voi nu aveți altă divinitate în afară de El. Oare nu vă temeți voi?”
Mü'minûn 23:24
Dar căpeteniile poporului său, care nu au crezut au spus: „Acesta nu este decât un om asemenea vouă, care voiește să se ridice deasupra voastră. Dacă Allah ar fi Voit [să trimită un Mesager] ar fi făcut să coboare Îngeri. Noi n-am auzit aceasta de la străbunii noștri.
Mü'minûn 23:25
Acesta nu este decât un bărbat atins de nebunie. Deci așteptați voi până la un timp!”
Mü'minûn 23:26
[Noe] a spus: „Doamne, ajută-mă pe mine, fiindcă ei mă învinuiesc de minciună.”
Mü'minûn 23:27
Și i-am revelat Noi: „Fă-ți arca sub ochii Noștri și după revelația Noastră. Iar când va veni porunca Noastră și va clocoti cuptorul[4], atunci du pe ea din fiecare [specie] câte o pereche și familia ta, cu excepția celor asupra cărora s-a rostit cuvântul. Și nu vorbi cu Mine pentru cei care s-au purtat cu nelegiuire, căci ei vor fi înecați.
———
[4] A se vedea 11:40
Mü'minûn 23:28
Și după ce te vei îmbarca tu și cei care sunt cu tine, spune: „Mărire lui Allah, Care ne-a izbăvit pe noi de poporul de nelegiuiți.”
Mü'minûn 23:29
Și spune: „Doamne, alege pentru mine un loc de coborâre binecuvântat, căci Tu ești Cel mai Bun dintre cei care ne-ar putea coborî în siguranță.”
Mü'minûn 23:30
Cu adevărat, întru aceasta sunt semne, și cu adevărat, Noi [îi] testăm [pe robii Noștri].
Mü'minûn 23:31
Iar după ei am făcut Noi să se ivească mai apoi un alt popor.
Mü'minûn 23:32
Și le-am trimis lor un Mesager[5] dintre ei, [pentru ca el să le spună]: „Adorați-L pe Allah! Voi nu aveți altă divinitate afară de El! Oare voi nu vă temeți [de El]?”
———
[5] Profetul Hud, care a fost trimis la neamul lui `Aad.
Mü'minûn 23:33
Însă căpeteniile poporului său care nu au crezut și au tăgăduit întâlnirea din Lumea de Apoi și pe care Noi le-am ținut în belșug în această lume au spus: „Acesta nu este decât un om ca și voi, care mănâncă ceea ce mâncați voi și bea ce beți voi,
Mü'minûn 23:34
Iar de veți da ascultare unui om asemenea vouă, atunci veți fi pierduți.
Mü'minûn 23:35
Vă promite el că după ce veți fi țărână și oseminte veți fi voi scoși [încă o dată]?
Mü'minûn 23:36
Departe, foarte departe este ceea ce vi se făgăduiește[6].
———
[6] Cât de departe și improbabil este
Mü'minûn 23:37
Nu este decât viața noastră lumească; noi murim și trăim și nu vom fi niciodată înviați.
Mü'minûn 23:38
El nu este decât un om care a născocit minciuna și a pus-o pe seama lui Allah și noi nu credem în el.”
Mü'minûn 23:39
El a spus: „Doamne, ajută-mă pe mine, căci ei mă cred mincinos.”
Mü'minûn 23:40
[Allah a spus]: „În curând ei vor ajunge să se căiască.”
Mü'minûn 23:41
Și i-a cuprins pe ei strigătul[7] cu toată dreptatea, și Noi i-am făcut ca o spumă [purtată de un torent]. Așadar, departe cu neamul de nelegiuiți.
———
[7] A se vedea 11:67
Mü'minûn 23:42
Apoi, am creat Noi, în urma lor, alte popoare.
Mü'minûn 23:43
Nicio comunitate nu poate grăbi și nici întârzia termenul său.
Mü'minûn 23:44
Apoi Noi am trimis Mesagerii Noștri unul după altul. Și de fiecare dată când Mesagerul venea la comunitatea lui, ei îl considerau mincinos. Și Noi am făcut să se urmeze unii pe alții [către distrugere] și am făcut din ei povești pilduitoare[8]. Deci departe cu un popor care nu crede.
———
[8] Istorie sau lecții pentru omenire
Mü'minûn 23:45
Apoi i-am trimis Noi pe Moise și pe fratele său Aaron, cu semnele Noastre și cu dovadă limpede
Mü'minûn 23:46
La Faraon și la dregătorii lui, însă aceștia s-au semețit, căci erau un neam de trufași
Mü'minûn 23:47
Și ei au spus: „Să credem noi în doi oameni asemenea nouă, pe când cei din poporul lor sunt înrobiți la noi?”
Mü'minûn 23:48
Și i-au socotit pe amândoi drept mincinoși, însă ei au fost nimiciți.
Mü'minûn 23:49
Și, cu adevărat, Noi i-am dăruit lui Moise Cartea pentru ca ei[9] să fie călăuziți.
———
[9] Fiii lui Israel
Mü'minûn 23:50
Și am făcut Noi din fiul Mariei și din mama lui un semn și Noi le-am dat lor doi [adăpost] pe o colină statornică și cu izvor.
Mü'minûn 23:51
[Allah a spus]: „O, Mesagerilor, mâncați din cele bune și fiți drepți. Cu adevărat, Eu sunt Bineștiutor a ceea ce săvârșiți voi.
Mü'minûn 23:52
Și cu adevărat, această religie a voastră este una singură[10], iar Eu sunt Domnul vostru. Deci fiți cu frică de Mine.”
———
[10] A se vedea 21:92
Mü'minûn 23:53
Însă ei și-au divizat religia, despărțindu-se în secte; fiecare sectă bucurându-se de ceea ce avea ea[11].
———
[11] Credințe, păreri, obiceiuri etc.
Mü'minûn 23:54
Deci lasă-i în rătăcirea lor până la un timp.
Mü'minûn 23:55
Oare socotesc ei că ceea ce Noi le dăruim din bunuri și copii
Mü'minûn 23:56
Sunt bunuri pe care Noi le dăm în grabă? Ba nu! Dar ei nu pricep[12].
———
[12] Faptul că lucrurile bune primite în această viață sunt doar o încercare pentru ei
Mü'minûn 23:57
Cu adevărat, cei care au teamă de Domnul lor
Mü'minûn 23:58
Și cei care cred în semnele Domnului lor
Mü'minûn 23:59
Și cei care nu-I fac asociați Domnului lor
Mü'minûn 23:60
Și cei care dau ce dau cu inimile pline de frică[13] [la gândul că] se vor întoarce la Domnul lor,
———
[13] Cu frică ca ele să nu fie acceptate
Mü'minûn 23:61
Aceia se grăbesc către faptele bune și ei se întrec în ele.
Mü'minûn 23:62
Noi nu impunem unui suflet decât atât cât este în puterea lui, iar Noi avem o carte ce rostește adevărul și ei nu vor fi nedreptățiți.
Mü'minûn 23:63
Însă inimile lor sunt în rătăcire de la aceasta și ei au alte fapte [rele] pe care le săvârșesc în afară de aceasta [necredință],
Mü'minûn 23:64
Până când Noi îi apucăm cu chinul[14] pe cei mai înstăriți dintre ei și atunci iată-i pe ei cum strigă [implorând]!
———
[14] În viața lumească, înainte de pedepsirea din Viața de Apoi. Deși făcută în mod general, această descriere include în mod specific pedepsirea celor din Qurayș cu foamete.
Mü'minûn 23:65
„Nu strigați astăzi [implorând]. Cu adevărat, nu veți fi ajutați de Noi.
Mü'minûn 23:66
Versetele Mele v-au fost recitate vouă, însă voi v-ați întors pe călcâiele voastre,
Mü'minûn 23:67
Fiind aroganți față de el[15], și le-ați hulit când ați stat la povești noaptea.”
———
[15] Față de revelație sau față de Profet (pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa)
Mü'minûn 23:68
Nu cugetă ei la ceea ce este spus [Coran]? Și oare le-a venit lor ceea ce nu le-a venit strămoșilor lor cei dintru început?
Mü'minûn 23:69
Sau poate că ei nu-l cunosc pe Trimisul lor și de aceea se leapădă de el?
Mü'minûn 23:70
Sau spun ei: „El este posedat!” Ba el le-a adus lor Adevărul, iar celor mai mulți dintre ei nu le place adevărul.
Mü'minûn 23:71
Și dacă Adevărul s-ar potrivi cu poftele lor, s-ar fi stricat Cerurile și Pământul, precum și toți cei care se află în ele. Însă Noi le-am adus Pomenirea lor [Coranul], dar ei de la Pomenire se întorc.
Mü'minûn 23:72
Sau tu [o, Mohammed] ceri de la ei o răsplată? Dar răsplata Domnului tău este mai bună, iar El este Cel mai Bun dintre îngrijitori.
Mü'minûn 23:73
Cu adevărat, tu doar îi chemi către o cale dreaptă,
Mü'minûn 23:74
Dar cu adevărat, cei care nu cred în Viața de Apoi se abat de la această cale.
Mü'minûn 23:75
Dacă Ne-am fi îndurat de ei și am fi îndepărtat răul de la ei, s-ar fi îndârjit în nelegiuirea lor și ar fi rătăcit [mai departe în ea].
Mü'minûn 23:76
I-am apucat Noi cu chin [drept avertizare], însă ei nu s-au supus Domnului lor și nici nu s-au rugat [Lui] cu umilință.
Mü'minûn 23:77
Până când le-am deschis Noi poarta către un chin aspru, iată-i pe ei acolo deznădăjduiți!
Mü'minûn 23:78
Și El este Cel care a creat pentru voi auzul, văzul și inimile. Însă voi sunteți atât de puțin mulțumitori.
Mü'minûn 23:79
El este Cel care v-a răspândit pe voi pe Pământ și la El veți fi voi adunați.
Mü'minûn 23:80
El este Cel care dă viața și dă moarte și la El se află schimbarea nopții și zilei. Oare voi nu pricepeți?
Mü'minûn 23:81
Dimpotrivă, ei spun asemenea cum au zis și cei de mai înainte.
Mü'minûn 23:82
Ei au spus: „Oare după ce vom muri și vom fi noi țărână și oseminte, vom mai fi noi aduși la viață din nou?
Mü'minûn 23:83
Ni s-a făgăduit și nouă și părinților noștri, mai înainte, aceasta, însă acestea nu sunt decât legende ale înaintașilor!”
Mü'minûn 23:84
Spune [o, Mohammed]: „Cui îi aparțin Pământul și cei care se află pe el, dacă voi știți?”
Mü'minûn 23:85
Ei vor spune: „Lui Allah!” Spune: „Oare voi nu voiți să luați aminte?”
Mü'minûn 23:86
Spune: „Și cine este Stăpânul celor șapte Ceruri și Stăpânul Tronului sublim?”
Mü'minûn 23:87
Ei vor spune: „[Ele sunt ale] lui Allah!” Spune: „Și atunci nu vă veți teme de El?”
Mü'minûn 23:88
Spune: „În Mâna cui se află stăpânirea tuturor lucrurilor și Cine apără și de Cine nu există apărare dacă știți?”
Mü'minûn 23:89
Ei vor spune: „Ale lui Allah sunt [toate]!” Spune: „Și cum se face că sunteți voi fermecați?”
Mü'minûn 23:90
Noi le-am adus lor Adevărul, însă ei sunt mincinoși.
Mü'minûn 23:91
Allah nu Și-a luat niciun copil și nu este nicio divinitate alături de El. [Dacă ar fi fost mai multe divinități], fiecare divinitate s-ar fi dus împreună cu ceea ce a creat și unii dintre ei ar fi încercat să fie deasupra celorlalți. Mărire lui Allah Care este mai Presus de tot ceea ce vorbesc ei.
Mü'minûn 23:92
[El este] Cunoscătorul tuturor celor nevăzute și văzute! Și El este mai Presus de ceea ce Îi aduc ei ca și parteneri!
Mü'minûn 23:93
Spune [o, Mohammed]: „Doamne, dacă Tu mă lași să văd ceea ce le este lor făgăduit,
Mü'minûn 23:94
Atunci nu mă așeza, Doamne, în neamul celor nelegiuiți.”
Mü'minûn 23:95
Cu adevărat, Noi avem Puterea să-ți arătăm ceea ce le făgăduim.
Mü'minûn 23:96
Respinge răul cu ceva care este mai bun! Noi știm prea bine ceea ce vorbesc ei!
Mü'minûn 23:97
Și spune: „Doamne, eu caut scăpare la Tine împotriva ispitelor șeitanilor
Mü'minûn 23:98
Și eu caut scăpare la Tine, Doamne, pentru ca ei să nu se apropie de mine!”
Mü'minûn 23:99
[Căci astfel este starea necredincioșilor încât] abia când vine moartea la unul dintre ei, el spune: „Doamne, adu-mă pe mine înapoi
Mü'minûn 23:100
Pentru ca eu să fac bine, în cele pe care le-am lăsat[16]!” Nu! Acesta este un cuvânt pe care el îl va rosti. Iar în urma lor este o despărțire [Barzakh], până în Ziua când vor fi sculați [din morți].
———
[16] Sau „pe care le-am neglijat”
Mü'minûn 23:101
Iar când se va sufla în Trâmbiță, nu vor mai fi înrudiri între ei în Ziua aceea, nici nu se vor întreba unii pe alții.
Mü'minûn 23:102
Și cei ale căror balanțe vor atârna mai greu [cu fapte bune], aceia vor fi cei fericiți,
Mü'minûn 23:103
Iar cei ale căror balanțe vor atârna mai ușor, aceia sunt cei care și-au pierdut sufletele lor și ei în Iad vor avea sălaș veșnic.
Mü'minûn 23:104
Focul le va arde fețele și buzele lor vor fi schimonosite.
Mü'minûn 23:105
[Li se va spune]: „Oare nu vi s-au recitat vouă Versetele Mele, iar voi le-ați luat drept minciună?”
Mü'minûn 23:106
Ei vor spune: „Doamne, rătăcirea noastră ne-a învins și noi am fost un neam de oameni rătăciți!
Mü'minûn 23:107
Doamne, scoate-ne pe noi din el! Și dacă iarăși ne vom întoarce, atunci cu adevărat, noi suntem nelegiuiți!”
Mü'minûn 23:108
El va spune: „Rămâneți în el umiliți și nu mai vorbiți cu Mine.
Mü'minûn 23:109
Cu adevărat, a fost o parte dintre robii Mei care au spus: «Doamne, noi am crezut! Deci iartă-ne și îndură-Te de noi, căci Tu ești Cel mai Bun dintre cei îndurători!»
Mü'minûn 23:110
Însă voi i-ați batjocorit, până ați uitat pomenirea Mea, și voi râdeați de ei.
Mü'minûn 23:111
Cu adevărat, Eu îi răsplătesc Astăzi pentru că ei au fost statornici, astfel încât ei să fie cei care izbândesc.”
Mü'minûn 23:112
[Allah] va spune: „Câți ani ați rămas voi pe Pământ?”
Mü'minûn 23:113
Ei vor răspunde: „Am rămas o zi sau doar o parte dintr-o zi. Întreabă-i pe cei care țin numărul.”
Mü'minûn 23:114
El va spune: „Nu ați rămas voi decât puțin [timp]! Măcar dacă ați ști voi!
Mü'minûn 23:115
Atunci credeți voi că Noi v-am creat fără rost și că nu vă veți întoarce la Noi?”
Mü'minûn 23:116
Preaînalt este Allah, Stăpânul adevărat! Nu există altă divinitate în afară de El, Stăpânul Tronului sublim!
Mü'minûn 23:117
Și cel care cheamă alături de Allah un alt dumnezeu, fără să aibă dovadă despre el, acela va da socoteală Domnului său. Iar necredincioșii nu vor izbândi.
Mü'minûn 23:118
Și spune [o, Mohammed]: „Doamne, iartă și fii îndurător, căci Tu ești Cel mai Bun dintre cei îndurători.”
Nur 24:1
[Aceasta este] o Sură pe care Noi am trimis-o și pe care Noi am făcut-o obligatorie și în care Noi am trimis Versete limpezi pentru ca voi să luați aminte.
Nur 24:2
Pe femeia [necăsătorită] și pe bărbatul [necăsătorit] care preacurvesc[1], biciuiți-i pe fiecare cu câte o sută de lovituri. Și să nu vă apuce mila[2] de ei în împlinirea Legii lui Allah[3], dacă voi credeți în Allah și în Ziua de Apoi! Și un grup de dreptcredincioși să fie martori la pedepsirea lor!
———
[1] Fie prin mărturisirea voluntară a celor vinovați, fie prin mărturisirea a patru martori bărbați care să fi văzut efectiv actul în desfășurare. Altfel, nu poate exista o sentință.
[2] Nu permiteți ca mila pentru o persoană vinovată să vă facă să schimbați ceva hotărât de Allah, pentru că prin Legea Lui este protejată întreaga comunitate
[3] Această regulă se aplică persoanelor necăsătorite care preacurvesc. Pentru cei căsătoriți care fac adulter pedeapsa este delapidarea, așa cum este confirmat în sunnah profetului Mohammed (pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa)
Nur 24:3
Cel care preacurvește nu se însoară decât cu o femeie care preacurvește sau cu o păgână, iar pe femeia care preacurvește nu o ia de nevastă decât un bărbat care preacurvește[4] sau un păgân. Acest lucru [căsătoria cu o astfel de persoană] le este oprit dreptcredincioșilor.
———
[4] În această regulă sunt incluși și cei care fac adulter. Astfel de persoane nu se pot căsători cu dreptcredincioși decât dacă s-au căit și reformat.
Nur 24:4
Pe aceia care defăimează femei cinstite și apoi nu aduc patru martori, biciuiți-i cu optzeci de lovituri și nu mai primiți mărturie de la ei niciodată, căci ei sunt nelegiuiți,
Nur 24:5
În afară de cei care pe urmă se căiesc și se îndreaptă, căci Allah este Ghafur [Iertător], Rahim [Îndurător].
Nur 24:6
Și cei care își acuză soțiile [de adulter] și nu au alți martori în afară de ei înșiși, fiecare dintre ei[5] trebuie să facă patru mărturii [cu jurământ] pe Allah că el este dintre cei care spun adevărul.
———
[5] Soții care au fost trădați
Nur 24:7
Și o a cincea [mărturie cu jurământ] ca blestemul lui Allah să cadă asupra lui, dacă el este dintre cei care mint.
Nur 24:8
Însă pedeapsa va fi îndepărtată de la ea, dacă ea face patru mărturii [cu jurământ] pe Allah că el este dintre cei care mint.
Nur 24:9
Și o a cincea [mărturie cu jurământ] ca mânia lui Allah să se abată asupra ei, dacă el este dintre cei care spun adevărul.
Nur 24:10
Și dacă nu ar fi Grația lui Allah asupra voastră și Îndurarea Lui[6] și Allah este Tauuab [Iertător] [și] Hakim [Înțelept].
———
[6] „...voi ați fi fost cu siguranță pedepsiți sau distruși,” sau „...voi ați fi trecut prin multe situații dificile.”
Nur 24:11
Cu adevărat, cei care au venit cu minciuna[7] sunt un grup dintre voi. Nu o socotiți a fi un rău pentru voi, ci mai degrabă ea este un bine pentru voi. Fiecare om dintre ei are păcatul ce și l-a agonisit, iar aceluia căruia îi revine cea mai mare parte din ea[8] va avea parte de mare chin [Iad].
———
[7] Făcându-se referire la incidentul când soția Profetului (pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa), Aișa a fost acuzată pe nedrept de ipocriți
[8] Abdullah bin `Ubayy, liderul ipocriților
Nur 24:12
De ce, atunci când ați auzit-o [această calomnie], nu au avut credincioșii și credincioasele o bănuială bună în sinea lor și de ce nu au spus: „Aceasta este o minciună învederată”?
Nur 24:13
De ce nu au adus ei [cei care au defăimat] patru martori pentru aceasta? Fiindcă ei nu au adus martori, aceștia în fața lui Allah sunt niște mincinoși.
Nur 24:14
Și dacă nu ar fi fost Grația lui Allah asupra voastră și Îndurarea Lui, atât în această lume, cât și în Lumea de Apoi, v-ar fi ajuns pe voi un chin mare pentru ceea ce ați vorbit voi,
Nur 24:15
Căci l-ați primit cu limbile voastre[9] și ați spus cu gurile voastre lucrul despre care nu aveți nicio știință și l-ați ținut drept [lucru] ușor, când – de fapt – el este la Allah [un lucru] greu.
———
[9] Și nu cu urechile voastre, fără să vă gândiți la ceea ce ați auzit, ci grăbindu-vă să le repetați
Nur 24:16
Și de ce, când ați auzit-o, n-ați spus voi: „Nu se cuvine să vorbim despre aceasta! Mărire Ție! Aceasta este o mare clevetire!
Nur 24:17
Allah vă îndeamnă să nu vă mai întoarceți la una ca aceasta niciodată, dacă sunteți dreptcredincioși.
Nur 24:18
Și Allah vă deslușește vouă Versetele, iar Allah este 'Alim [Bineștiutor] [și] Hakim [Înțelept].
Nur 24:19
Aceia care vor ca printre dreptcredincioși să se răspândească ticăloșia vor avea parte de osândă dureroasă atât în această lume, cât și în Lumea de Apoi. Allah Știe, în vreme ce voi nu știți.
Nur 24:20
Și de n-ar fi Grația lui Allah asupra voastră și Mila Lui și [faptul] că Allah este Ra'uf [Cel cu Milă], Rahim [Îndurător], [voi ați fi aspru pedepsiți].
Nur 24:21
O, voi cei care credeți! Nu urmați pașii lui Șeitan! Aceluia care urmează pașii lui Șeitan el îi poruncește ticăloșia și lucrul oprit. Și de nu ar fi Grația lui Allah asupra voastră și Mila Sa, nici unul dintre voi nu ar fi curat nicicând. Însă Allah curățește pe cine Voiește El. Iar Allah este Sami' [Cel care Aude Totul] [și] 'Alim [Bineștiutor].
Nur 24:22
Să nu jure cei înzestrați cu belșug și cu bogăție dintre voi că ei nu vor mai da [nimic] rudelor, sărmanilor și celor care purced pe calea lui Allah! Ci să ierte și să treacă cu vederea. Oare nu voiți voi ca Allah să vă ierte vouă? Iar Allah este Ghafur [Iertător], Rahim [Îndurător].
Nur 24:23
Aceia care defăimează femei evlavioase, preacurate și dreptcredincioase vor fi blestemați atât în această viață, cât și în Viața de Apoi și vor avea parte de chin mare.
Nur 24:24
Într-o zi, limbile, mâinile și picioarele lor vor face mărturie împotriva lor pentru ceea ce ei au săvârșit.
Nur 24:25
În Ziua aceea, Allah îi va răsplăti după cuviință cu răsplata lor cea dreaptă și vor ști ei că Allah este Al-Haqq [Adevărul] cel limpede.
Nur 24:26
[Cuvintele, faptele sau femeile] cele rele sunt pentru [oamenii] cei răi, iar cei răi sunt pentru [cuvintele, faptele sau femeile] cele rele, după cum cele bune sunt pentru cei buni, iar cei buni sunt pentru cele bune. Aceia vor fi nevinovați cu privire la ceea ce spun alții despre ei. Ei au iertare și câștig ales.
Nur 24:27
O, voi cei care credeți! Nu intrați în alte case afară de casele voastre, înainte de a cere îngăduința și a-i saluta[10] pe sălășluitorii lor! Aceasta este mai bine pentru voi. Poate că voi veți lua aminte!
———
[10] Cu salutul „Assalamu alaikum” („Pacea fie asupra voastră”)
Nur 24:28
Iar dacă nu găsiți pe nimeni în ele, nu intrați până ce nu vi se îngăduie vouă. Iar dacă vi se spune vouă „Întoarceți-vă!”, atunci întoarceți-vă. Aceasta este mai curat pentru voi, iar Allah este 'Alim [Bineștiutor] a ceea ce faceți voi.
Nur 24:29
Nu este niciun păcat dacă intrați în case nelocuite, în care se află un bine pentru voi[11]. Iar Allah Știe atât ceea ce faceți voi pe față, cât și ceea ce țineți voi ascuns.
———
[11] Unele beneficii precum odihnă, adăpost, comodități, bunurile persoanele
Nur 24:30
Spune dreptcredincioșilor să-și plece privirile[12] și să-și păzească pudoarea lor[13]. Aceasta este mai curat pentru ei. Allah, doară, este Khabir [Bineștiutor] a ceea ce fac ei.
———
[12] Să se uite doar la ceea ce este permis și să își îndepărteze privirea de ceea ce nu este permis
[13] Să își păzească părțile intime de la a fi văzute și de la fapte nepermise
Nur 24:31
Și spune dreptcredincioaselor să-și plece privirile[14] și să-și păzească pudoarea lor, să nu-și arate gătelile lor[15], afară de ceea ce este pe dinafară[16], și să-și coboare [parte din] vălurile lor peste piepturile lor! Și să nu-și arate frumusețea lor decât înaintea soților, sau a părinților lor, sau a părinților soților lor, sau a fiilor lor, sau a fiilor soților lor, sau a fraților lor, sau a fiilor fraților lor, sau a fiilor surorilor lor, sau a femeilor lor, sau a acelora pe care le stăpânesc mâinile lor drepte, sau a slujitorilor dintre bărbați, care nu mai au dorință, sau a copiilor mici care nu știu ce este goliciunea femeilor. Și să nu lovească cu picioarele lor, astfel încât să se afle ce podoabe ascund ele! Și căiți-vă cu toții, o, voi dreptcredincioșilor, față de Allah, pentru ca voi să izbândiți!
———
[14] Să se uite doar la ceea ce este permis și să își îndepărteze privirea de la ceea ce nu este permis
[15] Atât frumusețea naturală, părul și forma corpului, cât și cele cu care o femeie se înfrumusețează precum haine, bijuterii etc.
[16] Veșminte exterioare sau ceea ce apare din necesitate precum fața sau mâinile
Nur 24:32
Căsătoriți-i pe cei care sunt singuri dintre voi, precum și pe cei virtuoși dintre robii și roabele voastre. Dacă ei sunt săraci, Allah îi va face bogați prin mare Mila Sa, căci Allah este Uasi' [Cel cu Har Nemărginit] [și] 'Alim [Bineștiutor].
Nur 24:33
Iar cei care nu află [cele de trebuință] pentru căsătorie să se abțină [de la relațiile sexuale] până ce Allah îi va îmbogăți pe ei din mare Mila Sa. Cu aceia dintre cei pe care îi stăpânesc mâinile voastre drepte care caută un contract [de eliberare din sclavie] încheiați voi acest contract, dacă voi știți că ei sunt buni, și dăruiți-le lor din binecuvântările lui Allah pe care El vi le-a dat vouă. Și nu le siliți pe sclavele voastre la prostituție [acest lucru fiind un păcat], dacă ele vor să rămână curate, căutând un profit trecător în această viață lumească. Iar dacă cineva le silește, Allah - chiar și după silirea lor este Ghafur [Iertător], Rahim [Îndurător][păcatul va fi asupra celor care le-a silit].
Nur 24:34
Și Noi v-am trimis vouă Versete clare[17] și exemple de la cei care s-au petrecut mai înainte de voi și îndemn pentru cei care au frică [de Allah].
———
[17] Reguli și prescripții, în special în acest Capitol
Nur 24:35
Allah este Lumina[18] Cerurilor și a Pământului. Lumina Lui[19] seamănă cu o firidă în care se află o lampă[20]. Lampa este într-un vas de cristal, iar acesta pare a fi o stea scânteietoare. Ea se aprinde de la un pom binecuvântat, un măslin, nici de la răsărit, nici de la apus, al cărui ulei aproape că luminează fără să-l fi atins focul. Lumină peste lumină! Allah călăuzește către Lumina Sa pe cine Voiește El și Allah dă oamenilor pilde. Iar Allah le Știe pe toate.
———
[18] Sursa și Dătătorul de lumină și cunoaștere
[19] Călăuzirea Lui în inima unui rob credincios
[20] Literar „un fitil arăzător”, care este esența unei lămpi
Nur 24:36
În case [moschei] pe care le-a poruncit Allah să fie înălțate și în ele să fie pomenit Numele Său. În ele Îl preamăresc pe El dimineața și seara
Nur 24:37
[Sunt] bărbați pe care nici negoțul, nici marfa nu-i împiedică de la pomenirea lui Allah, de la împlinirea Rugăciunii [As-Salat] și de la achitarea Daniei [Az-Zakat], care se tem de o Zi când inimile și privirile vor fi tulburate.
Nur 24:38
[Ei fac astfel] pentru ca Allah să le răsplătească faptele cele mai frumoase pe care le-au săvârșit și să le înmulțească din Harul Său, căci Allah îi dăruiește fără socoteală [limită] aceluia care Voiește El.
Nur 24:39
Cât despre faptele celor care nu cred, ele sunt ca o nălucire într-un pustiu întins, pe care cel însetat îl ia drept apă, dar când ajunge la el, nu găsește nimic. Însă el Îl găsește acolo pe Allah, care îi va plăti lui în întregime căci Allah este grabnic la socoteală.
Nur 24:40
Sau [ele sunt] ca întunecimile dintr-o mare adâncă, fără fund, pe care o învăluie valurile, iar peste ele alte valuri și deasupra lor norii. Întunecimi unele deasupra altora. Dacă [cineva] scoate mâna, aproape că nici nu o vede. Iar acela căruia Allah nu-i dă lumină nu va avea nicio lumină.
Nur 24:41
N-ai văzut tu că pe Allah Îl preamăresc toți cei din Ceruri și de pe Pământ, ca și păsările care-și întind aripile [în zborul lor]? Fiecare știe rugăciunea sa și lauda sa. Iar Allah este 'Alim [Bineștiutor] a ceea ce fac ei.
Nur 24:42
Și a lui Allah este împărăția Cerurilor și a Pământului și la Allah este întoarcerea.
Nur 24:43
Nu ai văzut tu că Allah mână Norii? Apoi îi aduce împreună, apoi îi face grămadă și apoi vezi tu ploaia ivindu-se din ei. Și El face să coboare din Cer, din munți de gheață, grindină și lovește cu ea pe cine Voiește El și o îndepărtează de la cine Voiește El. Iar scânteia fulgerului său aproape că răpește vederea.
Nur 24:44
Allah face să se schimbe noaptea și ziua. Cu adevărat, întru aceasta este o pildă pentru cei care văd.
Nur 24:45
Allah a creat toate vietățile din apă și unele dintre ele merg pe burtă, altele merg pe două picioare și altele merg pe patru [picioare]. Allah creează ceea ce Voiește El și Allah este cu Putere peste toate.
Nur 24:46
Noi am pogorât Versete deslușite și Allah călăuzește pe cine Voiește El pe o cale dreaptă.
Nur 24:47
Dar ei [ipocriții] spun: „Noi credem în Allah și în Trimis și ne supunem”. Apoi se întorc o parte dintre ei, după aceasta, și aceștia nu sunt credincioși.
Nur 24:48
Iar când sunt chemați la [Cuvintele lui] Allah și la Trimisul Său pentru a judeca între ei, iată că o parte dintre ei se îndepărtează.
Nur 24:49
Iar dacă ei ar avea dreptatea de partea lor, ar veni spre el supuși.
Nur 24:50
Oare în inimile lor este o boală? Sau se îndoiesc ei? Sau se tem că Allah și Trimisul Său vor fi nedrepți cu ei? Dimpotrivă, aceștia sunt nelegiuiți!
Nur 24:51
Singurele vorbe ale dreptcredincioșilor [adevărați], atunci când ei sunt chemați la Allah și la Trimisul Său pentru a judeca între ei, sunt că ei trebuie să zică: „Am auzit și ne-am supus.” Aceștia vor fi cei care izbândesc.
Nur 24:52
Cei care se supun lui Allah și Trimisului Său, se tem de Allah și sunt cu frică de El, aceia vor fi izbânditori.
Nur 24:53
Ei jură pe Allah cu jurăminte grele că, dacă le vei porunci, vor ieși. Spune: „Nu jurați! Supunerea este mai potrivită! Allah este Khabir [Bineștiutor] a ceea ce faceți voi!”
Nur 24:54
Spune: „Supuneți-vă lui Allah și supuneți-vă Trimisului Său!” Dacă ei se întorc, el răspunde doar pentru cele cu care a fost însărcinat, iar vouă vă revine răspunderea pentru cele cu care ați fost însărcinați. Iar de vă veți supune lui, veți fi călăuziți. Și nu-i revine Trimisului decât transmiterea limpede [a Mesajului].”
Nur 24:55
Allah le-a făgăduit acelora dintre voi care au crezut și au săvârșit fapte bune să-i facă pe ei stăpâni pe pământ, așa cum i-a făcut stăpâni și pe cei de dinaintea lor, și să dea forță religiei lor, pe care El a acceptat-o pentru ei și să le schimbe teama lor cu siguranța. Pentru că ei Mă adoră pe Mine și nu-Mi fac Mie ca asociați nimic. Și cei care vor mai fi necredincioși[21] după aceasta, aceia sunt nelegiuiți.
———
[21] Neagă favoarea lui Allah sau nu trăiește după prescripțiile Lui
Nur 24:56
Împliniți Rugăciunea [As-Salat], achitați Dania [Az-Zakat] și supuneți-vă Trimisului; poate că voi veți avea parte de îndurare.
Nur 24:57
Să nu socotești tu că cei care nu cred vor fi în stare să scape de pedeapsa lui Allah pe pământ! Sălașul lor va fi Focul. Și ce rea soartă [vor avea ei]!
Nur 24:58
O, voi cei care credeți! Să vă ceară îngăduință [să intre] cei pe care îi stăpânesc mâinile voastre drepte, precum și aceia dintre voi care nu au ajuns pubertatea, în cele trei ocazii: înainte de Rugăciunea [As-Salat] din zori, când vă scoateți veșmintele voastre la amiază [pentru odihnă] și după Rugăciunea [As-Salat] de seară – [acestea sunt] cele trei momente când vă dezbrăcați. În afară de acestea, nu este niciun păcat nici pentru voi, nici pentru ei de a pleca și de a veni unii la alții. Astfel vă tâlcuiește Allah Versetele Sale, iar Allah este 'Alim [Bineștiutor] [și] Hakim [Înțelept].
Nur 24:59
Dar când au ajuns copiii voștri la pubertate, să ceară îngăduință, așa cum au cerut cei de dinaintea lor. Astfel vă tâlcuiește Allah Versetele Sale, iar Allah este 'Alim [Bineștiutor] [și] Hakim [Înțelept].
Nur 24:60
Cât despre femeile ajunse de bătrânețe, care nu mai nădăjduiesc la căsătorie, nu este niciun păcat dacă ele își scot vălurile, însă fără să-și arate podoabele. Dar dacă se rețin e și mai bine pentru ele. Și Allah este Sami' [Cel care Aude Totul] [și] 'Alim [Bineștiutor].
Nur 24:61
Nu este niciun păcat pentru cel orb, nu este păcat nici pentru cel șchiop, nu este păcat nici pentru cel bolnav și nici pentru voi dacă mâncați din casele voastre, sau din casele părinților voștri, sau din casele mamelor voastre, sau din casele fraților voștri, sau din casele surorilor voastre, sau din casele unchilor voștri dinspre tată, sau din casele mătușilor voastre dinspre tată, sau din casele unchilor voștri dinspre mamă, sau din casele mătușilor voastre dinspre mamă, sau din acelea de la care aveți chei, sau ale prietenului vostru. Nu este păcat să mâncați fie împreună, fie separat. Iar când intrați în case, salutați-vă unii pe alții cu un salut binecuvântat[22] și bun de la Allah! Astfel vă tâlcuiește Allah Versetele, pentru ca voi să pricepeți.
———
[22] Spunând „Assalamu alaikum” („Pacea fie asupra voastră”)
Nur 24:62
Dreptcredincioșii [adevărați] sunt cei care cred în Allah și în Trimisul Său, iar dacă sunt împreună cu el pentru o chestiune de interes comun, nu pleacă înainte de a-i cere lui îngăduință. Aceia care-ți cer îngăduință, aceia sunt cei care cred în Allah și în Trimisul Său. Iar dacă-ți cer îngăduință pentru vreo treabă de-a lor, îngăduie cui voiești dintre ei și roagă-te de iertare pentru ei la Allah, căci Allah este Ghafur [Iertător], Rahim [Îndurător].
Nur 24:63
Nu faceți chemarea Trimisului între voi ca pe o chemare a unuia dintre voi către altul! Allah îi Cunoaște pe aceia dintre voi care se furișează, căutând adăpost [la alții]. Cei care se furișează după alții și fug de porunca lui [a Profetului] să se ferească să nu-i lovească pe ei o nenorocire sau să nu-i lovească pe ei o pedeapsă dureroasă!
Nur 24:64
Ale lui Allah sunt cele din Ceruri și de pe Pământ. El Știe bine starea în care sunteți voi[23]. Iar în Ziua când ei vor fi aduși la El, îi va înștiința pe ei, despre cele pe care le-au săvârșit, căci Allah le Știe pe toate.
———
[23] Dacă credința voastră este sinceră sau voi sunteți ipocriți
Furkan 25:1
Binecuvântat este Cel care a trimis Îndreptarul [Al-Furqan] robului Său, pentru ca el să fie o prevenire pentru toate lumile,
Furkan 25:2
Celui Căruia Îi aparține Împărăția Cerurilor și a Pământului, Care nu Și-a atribuit un fiu și nu are asociat la Împărăție și a creat toate lucrurile și le-a orânduit cu bună rânduială.
Furkan 25:3
Ei au luat în locul Lui dumnezei care nu creează nimic, ci care ei sunt creați, care nu-și pot aduce lor înșiși nici rău și nici folos, și care nu au putere asupra morții, nici asupra vieții sau a Învierii.
Furkan 25:4
Cei care nu cred spun: „Acesta [Coranul] nu este decât o minciună pe care el a născocit-o și în care l-a ajutat și un alt neam.” Însă ei aduc nedreptate și minciună.
Furkan 25:5
Și ei spun: „Legende ale înaintașilor sunt cele pe care el le-a scris și ele îi sunt dictate lui dimineața și seara”.
Furkan 25:6
Spune [o, Mohammed]: „L-a pogorât Cel care știe taina din Ceruri și de pe Pământ. El este Ghafur [Iertător], Rahim [Îndurător]”.
Furkan 25:7
Și ei spun: „Ce este cu acest Trimis, care mănâncă bucate și merge prin târguri? De ce nu este trimis la el un înger care să fie împreună cu el ca prevenitor?
Furkan 25:8
Sau să i se aducă lui o comoară [din Cer] sau să aibă el o grădină din care să mănânce!” Și cei nelegiuiți spun: „Voi nu urmați decât un bărbat fermecat!”
Furkan 25:9
Privește cum îți dau ei pilde[1], dar ei sunt rătăciți și nu vor mai putea să afle calea.
———
[1] Din propria imaginație pentru a te nega sau pentru a te discredita
Furkan 25:10
Binecuvântat este Cel care, dacă Voiește, îți dăruiește ție [lucruri] mai bune decât acesta: grădini pe sub care curg pâraie, și-ți va da și palate.
Furkan 25:11
Ei au socotit Ceasul drept minciună, însă Noi am pregătit vâlvătăile pentru cei care tăgăduiesc Ceasul.
Furkan 25:12
Dacă li se arată dintr-un loc depărtat [Iadul], ei îi aud furia și trosnetul.
Furkan 25:13
Și când ei vor fi aruncați într-un loc îngust din el, legați la un loc, vor chema atunci pieirea lor.
Furkan 25:14
[Li se va spune]: „Astăzi nu vă rugați voi pentru o singură pieire, ci rugați-vă pentru mai multe pieiri!”
Furkan 25:15
Spune: „Oare aceasta este mai bine sau Grădina veșniciei care le-a fost făgăduită celor cu frică? Aceasta le va fi răsplată și loc de sosire [necurmat]”.
Furkan 25:16
Ei vor avea în ea ceea ce doresc și veșnic vor sălășlui acolo. Aceasta este o promisiune făcută de Domnul tău și care trebuie îndeplinită.
Furkan 25:17
Și [spune] de Ziua în care îi va aduna împreună cu ceea ce ei adoră alături de Allah, și le va spune: „Voi i-ați dus în rătăcire pe robii Mei ori ei au pierdut singuri drumul?”
Furkan 25:18
Ei vor spune: „Mărire Ție! Nu se cade să luăm noi alți aliați afară de Tine, însă Tu le-ai dat lor și părinților lor atâtea plăceri încât ei au uitat de pomenire și au devenit ei un popor pierdut”.
Furkan 25:19
Și ei [necredincioșii] vă socotesc mincinoși [și acum] pentru ceea ce spuneți[2]. Și nu veți fi voi în stare nici de scăpare, nici de ajutor. Iar aceluia dintre voi care nelegiuiește, îi vom da Noi să guste chin mare”.
———
[2] La timpul Judecății obiectele false de adorare îi vor trăda și nega pe adoratorii lor
Furkan 25:20
Și Noi nu am trimis mai înainte de tine [o, Mohammed] decât Trimiși care au mâncat bucate și au umblat prin piețe. Și Noi v-am făcut pe unii dintre voi încercare pentru alții, veți fi voi [statornici și] răbdători? Iar Domnul tău este Atoatevăzător [a ceea ce fac ei].
Furkan 25:21
Cei care nu nădăjduiesc în întâlnirea cu Noi spun: „De ce nu ni s-ar trimite nouă Îngeri sau de ce nu Îl putem vedea pe Domnul nostru? Cu adevărat ei au devenit prea trufași și se poartă cu semeție mare.
Furkan 25:22
Iar în Ziua în care ei îi vor vedea pe Îngeri[3], nu va fi veste bună atunci pentru nelegiuiți și vor zice [Îngerii]: „Victoria vă este interzisă [vouă tuturor]!”
———
[3] În momentul morții
Furkan 25:23
Și vom preschimba faptele pe care ei le-au făcut[4] în țărână risipită.
———
[4] În Ziua Judecății
Furkan 25:24
Oaspeții Raiului vor fi în Ziua aceea într-un loc mai bun și într-un loc de odihnă mai frumos.
Furkan 25:25
Și [spune] de Ziua când Cerul se va despica și se vor ivi nori[5] și vor fi pogorâți Îngerii în cete.
———
[5] În care se află Îngeri
Furkan 25:26
În Ziua aceea Stăpânirea cea adevărată va fi a Celui Milostiv și ea va fi o Zi grea pentru necredincioși.
Furkan 25:27
În Ziua aceea nelegiuitul își va mușca mâinile [în semn de regret] și va spune: „Ce bine ar fi fost, dacă aș fi urmat calea cu Trimisul[6].
———
[6] „dacă l-aș fi urmat pe Profet pe calea călăuzirii”
Furkan 25:28
Vai mie! Ce bine ar fi fost dacă nu l-aș fi luat pe cutare[7] ca prieten!
———
[7] Persoana care l-a dus pe o cale greșită
Furkan 25:29
El m-a dus pe mine în rătăcire de la îndemnare[8] după ce ea a venit la mine. Șeitan este hain cu omul, [după ce l-a ispitit].”[9]
———
[8] De la Coran sau de la pomenirea lui Allah
[9] Uitându-l după ce l-a condus la rău
Furkan 25:30
Și Trimisul spune: „Doamne, cu adevărat, poporul meu a luat Coranul [drept un lucru] părăsit!”[10]
———
[10] Îl evită, nu îl ascultă și nici nu îl înțeleg, nu trăiesc în conformitate cu el sau preferă altceva
Furkan 25:31
Și astfel i-am dat Noi fiecărui Profet un dușman dintre nelegiuiți. Însă Domnul tău îți este de ajuns ca ocârmuitor și ca ajutor.
Furkan 25:32
Și cei care nu cred spun: „De ce nu i-a fost trimis Coranul dintr-o singură dată?” Așa a fost pentru ca Noi să întărim cu el inima ta și Noi l-am revelat treptat și cu grijă.
Furkan 25:33
Și ei nu-ți vor aduce niciun argument, fără ca Noi să venim cu Adevărul și cu cea mai frumoasă tâlcuire.
Furkan 25:34
Aceia care vor fi târâți pe fețele lor către Iad, aceia au locul cel mai rău și ei sunt rătăciți de la drum.
Furkan 25:35
Și i-am dat Noi lui Moise Cartea și i l-am făcut pe fratele său Aaron sfetnic.
Furkan 25:36
Și Noi am spus: „Mergeți voi doi la poporul celor care au ținut semnele Noastre de minciuni.” Și i-am nimicit pe ei cu desăvârșire.
Furkan 25:37
Și pe cei din poporul lui Noe care i-au socotit pe Trimiși[11] mincinoși i-am înecat Noi și i-am făcut pe ei un semn pentru oameni. Și Noi am pregătit pentru cei nelegiuiți osândă dureroasă.
———
[11] Prin faptul că l-au considerat pe Profet mincinos, aceștia i-au considerat mincinoși pe toți cei care au adus același mesaj de la Allah
Furkan 25:38
Și [Noi am distrus] popoarele lui ’Ad și Thamud și pe oamenii din Ar-Rass și multe alte popoare între acestea.
Furkan 25:39
La toți le-am dat noi exemple [avertizări] și pe toți i-am nimicit cu desăvârșire.
Furkan 25:40
Și ei au trecut pe lângă cetatea peste care a căzut ploaia nenorocirii [cu pietre]. Oare nu au văzut-o ei? Însă ei nu nădăjduiesc în Înviere[12].
———
[12] Și nu iau exemplul celor din trecut
Furkan 25:41
Iar când te văd [o, Mohammed], ei nu te iau decât în derâdere [spunând]: „Acesta este cel pe care l-a trimis Allah ca Mesager?
Furkan 25:42
Puțin a lipsit să ne ducă pe noi în rătăcire de la zeii noștri, dacă noi nu ne-am fi ținut de ei cu statornicie.” Însă ei vor ști, când vor vedea chinul, cine este mai rătăcit de la drum.
Furkan 25:43
Nu-l vezi pe cel care și-a luat pofta lui drept divinitate pentru el? Tu vrei să fii chezaș pentru acesta?
Furkan 25:44
Sau crezi tu că cei mai mulți dintre ei aud sau pricep? Ei nu sunt decât asemenea vitelor[13], ba ei sunt chiar și mai rătăciți de la drum!
———
[13] Vite sau oi care merg unde li se spune fără a pune întrebări
Furkan 25:45
Nu L-ai văzut pe Domnul tău cum a întins umbra? Și dacă ar fi Voit El, ar fi lăsat-o nemișcată. Apoi am făcut Soarele dovadă pentru ea.
Furkan 25:46
Apoi o tragem către Noi ușor[14].
———
[14] Când Soarele este deasupra la prânz
Furkan 25:47
El este Cel care v-a făcut noaptea ca veșmânt și somnul spre odihnă și v-a făcut ziua ca o înviere[15].
———
[15] Pentru reînnoirea vieții și activității
Furkan 25:48
Și El este Acela care trimite vântul ca bună vestire înaintea Îndurării Sale. Și Noi trimitem din Cer apă curățitoare,
Furkan 25:49
Ca să înviem cu ea un ținut mort și să dăm să bea din ea celor pe care le-am creat - vite și oameni în număr mare.
Furkan 25:50
Noi am răspândit-o printre ei, pentru ca ei să-și aducă aminte[16], însă cei mai mulți oameni au ales să nu fie altfel, decât nerecunoscători.
———
[16] De abilitatea lui Allah de a aduce morții la viață
Furkan 25:51
Însă dacă Noi am fi Voit, am fi trimis în fiecare cetate câte un prevenitor[17].
———
[17] Însă, Allah a Voit ca profetul Mohammed (pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) să fie trimis ca ultimul Mesager pentru toți oamenii de pe Pământ până în Ziua Judecății
Furkan 25:52
Nu da ascultare necredincioșilor și trudește împotriva lor cu el [Coranul], cu mare silință!
Furkan 25:53
El este Cel care a lăsat să curgă liber cele două mări - una plăcută și dulce și una sărată și amară - și a făcut între ele un perete și un baraj de netrecut.
Furkan 25:54
El este Cel care i-a creat pe oameni din apă și i-a legat prin obârșie și prin căsătorie. Iar Domnul tău este Qadir [Atotputernic].
Furkan 25:55
Dar ei adoră în afară de Allah ceea ce nu le este nici spre folos și nici nu le strică. Și cel necredincios este împotriva Domnului său un ajutor [ai lui Șeitan].
Furkan 25:56
Și Noi nu te-am trimis [o, Mohammed] decât ca binevestitor și ca prevenitor.
Furkan 25:57
Spune: „Eu nu vă cer o răsplată pentru el, ci numai acela care voiește să ia o cale către Domnul său.”
Furkan 25:58
Și încrede-te în Cel Veșnic Viu, care nu moare niciodată, și înalță-I Lui laudă! El este Bineștiutor al păcatelor robilor Săi.
Furkan 25:59
El este Cel care a creat Cerurile și Pământul și ceea ce este între ele în șase zile, iar apoi s-a înălțat deasupra Tronului, Cel Milostiv. Întreabă despre aceasta pe cineva bine știutor [profetul Mohammed].
Furkan 25:60
Și dacă li se spune lor: „Prosternați-vă dinaintea Celui Milostiv”, ei răspund: „Și ce este Cel Milostiv? Să ne prosternăm noi la ceea ce ne poruncești tu?” Și aceasta sporește înverșunarea lor.
Furkan 25:61
Binecuvântat este Cel ce a pus Stelele mărețe în Cer și a făcut în el o candelă arzătoare [Soarele] și o Lună luminoasă!
Furkan 25:62
Și El este Cel care a făcut ca noaptea și ziua să urmeze una după alta, pentru acela care voiește să ia aminte sau voiește să-și arate mulțumirea.
Furkan 25:63
Robii Celui Milostiv sunt cei care merg pe Pământ cu smerenie[18], iar atunci când cei neștiutori le vorbesc lor [cu asprime], ei le răspund: [cu blândețe și prin cuvinte de] „Pace!”
———
[18] Cu demnitate și fără ignoranță
Furkan 25:64
Și cei care petrec noaptea [parte din ea] prosternându-se și stând în picioare [rugându-se] dinaintea Domnului lor;
Furkan 25:65
Și cei care spun: „Doamne, ține departe de noi chinul Iadului, căci chinul lui este pieire veșnică
Furkan 25:66
Ce locuință rea și ce rău loc de ședere este ea.”
Furkan 25:67
Și cei care, atunci când cheltuiesc, nu sunt nici risipitori nici zgârciți, ci fac aceasta cu măsură
Furkan 25:68
Și cei care nu cheamă un alt dumnezeu împreună cu Allah și nu ucid sufletul pe care l-a oprit Allah [să fie omorât], decât pe drept, și aceia care nu preacurvesc - căci acela care face aceasta va afla pedeapsa.
Furkan 25:69
Și va fi sporit chinul lui în Ziua Învierii și în veci va rămâne în ea disprețuit -,
Furkan 25:70
În afară de cel care se căiește, crede și săvârșește fapte bune; acestora le va schimba Allah faptele rele cu fapte bune, căci Allah este Ghafur [Iertător], Rahim [Îndurător].
Furkan 25:71
Iar cel care se căiește și săvârșește fapte bune se întoarce la Allah ispășit.
Furkan 25:72
Și cei care nu fac mărturie mincinoasă și dacă trec pe lângă clevetiri, trec cu vrednicie;
Furkan 25:73
Și cei care atunci când le sunt pomenite semnele Domnului lor, nu se apleacă asupra lor surzi și orbi;
Furkan 25:74
Și cei care spun: „Doamne, dă-ne nouă de la soațele noastre și de la vlăstarele noastre mângâiere pentru ochi[19] și fă din noi bune exemple pentru cei evlavioși!”;
———
[19] O sursă de fericire datorită cuvioșenii lor
Furkan 25:75
Aceia sunt cei care vor avea drept răsplată cel mai înalt loc [din Paradis] pentru că au fost statornici și vor fi întâmpinați în el cu salut și cu pace [cuvinte de respect]
Furkan 25:76
Și în el vor rămâne veșnic. Ce frumoasă locuință și ce frumos loc de ședere!
Furkan 25:77
Spune [o, Mohammed, necredincioșilor]: „Nu vă dă nicio atenție Domnul meu, dacă voi nu vă rugați Lui! Însă voi ați socotit mincinoasă [Religia Sa] și [pedeapsa voastră] va fi [nesfârșită și] de nedespărțit!”.
Şuara 26:1
Ta’, Sin, Mim[1].
———
[1] A se vedea 2:1
Şuara 26:2
Acestea sunt Versetele Cărții celei limpezi.
Şuara 26:3
Poate că tu [Mohammed] te sfârșești de supărare, pentru că ei nu sunt credincioși,
Şuara 26:4
Dar de am Voi, am face Noi să coboare din Cer peste ei un semn și atunci ar rămâne gâturile lor [aplecate] de umilință[2].
———
[2] Ar fi obligate să creadă
Şuara 26:5
Și nu le vine lor nicio îndemnare nouă de la Cel Milostiv, fără ca ei să se întoarcă de la ea.
Şuara 26:6
Ei au luat drept minciună [tot ceea ce le-a trimis Domnul lor], însă le vor veni lor vești despre cele de care și-au bătut joc.
Şuara 26:7
Nu privesc ei la Pământ, cum am făcut Noi să crească din fiecare soi nobil?
Şuara 26:8
Cu adevărat, întru aceasta este semn! Dar cei mai mulți dintre ei nu sunt credincioși.
Şuara 26:9
Și, cu adevărat, Domnul tău este Al-'Aziz [Atotputernic] [și] Ar-Rahim [Îndurător].
Şuara 26:10
Și [spune] când l-a chemat Domnul tău pe Moise, [spunându-i]: „Du-te tu la poporul celor nelegiuiți,
Şuara 26:11
Poporul lui Faraon. Oare nu au ei frică?”
Şuara 26:12
Și el a spus: „Doamne, mă tem că mă vor socoti mincinos
Şuara 26:13
Și că pieptul meu se va strânge și că limba mea nu-și va da drumul. Deci trimite după Aaron.
Şuara 26:14
Ei mă învinuiesc de un păcat și mă tem să nu mă omoare.”
Şuara 26:15
[Allah] a spus: „Nicidecum! Mergeți amândoi cu semnele Noastre. Cu adevărat, Noi suntem cu voi și Auzim.
Şuara 26:16
Mergeți, așadar, la Faraon și spuneți-i: „Noi suntem Trimișii Stăpânului lumilor.
Şuara 26:17
[Și am primit poruncă să spunem] „Trimite-i pe Fiii lui Israel împreună cu noi.”
Şuara 26:18
[Faraon] a spus: „Nu te-am crescut printre noi când erai tu un prunc? Și nu ai rămas tu printre noi din viața ta ani [la rând]?
Şuara 26:19
Și [apoi] ai săvârșit tu fapta[3] pe care ai săvârșit-o. Iar acum tu ești dintre cei nerecunoscători!”
———
[3] Lovindu-l pe Copt, care a murit apoi
Şuara 26:20
[Moise] a spus: „Am săvârșit-o când eu eram printre cei rătăciți [ignoranți]
Şuara 26:21
Și am fugit de la voi, pentru că mi-a fost teamă de voi, însă Domnul meu mi-a dat înțelepciune și m-a făcut pe mine [unul] dintre Trimiși.
Şuara 26:22
Și este aceasta pe care o pomenești o favoare făcută mie [lăsându-mă liber] – iar tu i-ai înrobit pe Fiii lui Israel?”
Şuara 26:23
A întrebat Faraon: „Și ce este Stăpânul lumilor”?
Şuara 26:24
[Moise] a spus: „Este Stăpânul Cerurilor și a Pământului și al celor care se află între ele, dacă voi ați putea să fiți convinși!”
Şuara 26:25
[Faraon] le-a spus celor din jurul său: „Voi nu auziți?”
Şuara 26:26
[Moise] a spus: „Stăpânul vostru și Stăpânul părinților voștri cei dintâi!”
Şuara 26:27
[Faraon] a spus: „Cu adevărat, Mesagerul vostru care v-a fost trimis vouă este nebun!”
Şuara 26:28
[Moise] a spus: „Stăpânul Răsăritului și al Apusului și al celor care se află între acestea, dacă voi pricepeți!”
Şuara 26:29
[Faraon] a spus: „Dacă tu iei un alt dumnezeu afară de mine, te voi pune printre cei întemnițați!”
Şuara 26:30
[Moise] a spus: „Dar dacă eu ți-aș aduce un lucru ca dovadă limpede?”
Şuara 26:31
[Faraon] a spus: „Adu-l, dacă tu ești dintre cei care spun adevărul!”
Şuara 26:32
Și [Moise] a aruncat toiagul său care s-a făcut un șarpe învederat.
Şuara 26:33
Și a scos mâna sa și ea era albă, pentru cei care priveau la ea.
Şuara 26:34
[Faraon] le-a spus dregătorilor din jurul său: „Acesta este un vrăjitor priceput;
Şuara 26:35
El vrea să vă scoată din pământul vostru cu farmecele sale. Deci ce sfătuiți?”
Şuara 26:36
Ei au spus: „Păsuiește-l pe el și pe fratele său și trimite prin orașe vestitori,
Şuara 26:37
Ca să-i aducă pe toți vrăjitorii iscusiți.”
Şuara 26:38
Așadar, vrăjitorii au fost strânși la timpul dintr-o zi hotărâtă[4].
———
[4] Dimineața zilei de sărbătoare. A se vedea 20:58-59
Şuara 26:39
Și li s-a spus oamenilor: „Sunteți voi adunați,
Şuara 26:40
Pentru că o să-i urmăm pe vrăjitori, dacă ei vor fi biruitori?”
Şuara 26:41
Și când au venit vrăjitorii, ei i-au spus lui Faraon: „Vom avea noi răsplată, dacă vom fi biruitori?”
Şuara 26:42
El a spus: „De bună seamă! Și vă veți număra voi printre apropiații mei!”
Şuara 26:43
Moise le-a spus: „Aruncați ceea ce vreți să aruncați!”
Şuara 26:44
Și au aruncat ei frânghiile și toiegele lor și au spus: „Jurăm pe puterea lui Faraon, noi vom fi biruitori!”
Şuara 26:45
Apoi a aruncat și Moise toiagul său și iată-l înghițind ceea ce au născocit ei.
Şuara 26:46
Atunci vrăjitorii au căzut, prosternându-se [lui Allah]
Şuara 26:47
Ei au spus: „Noi credem în Domnul lumilor,
Şuara 26:48
Domnul lui Moise și al lui Aaron!”
Şuara 26:49
[Faraon] a spus: „Ați crezut în el [Moise] mai înainte ca eu să vă îngădui? El este mai-marele vostru care v-a învățat și pe voi vrăjitoria! Acum o veți ști voi, căci vă voi tăia mâinile și picioarele opuse și vă voi răstigni pe toți!”
Şuara 26:50
Și ei au spus: „Nu ne pasă! La Domnul nostru ne vom întoarce.
Şuara 26:51
Cu adevărat, nădăjduim ca Domnul nostru să ne ierte păcatele, căci noi am fost cei dintâi care au crezut.”
Şuara 26:52
Și i-am revelat Noi lui Moise: „Purcede în timpul nopții cu robii Mei, căci veți fi urmăriți!”
Şuara 26:53
Și a trimis Faraon vestitori prin cetăți [să spună][5]:
———
[5] Recrutori ai unei armate cu scopul de a preveni emigrarea Fiilor lui Israel
Şuara 26:54
„Aceștia sunt doar o ceată puțin numeroasă,
Şuara 26:55
Și cu adevărat, ei stârnesc furia noastră,
Şuara 26:56
Dar noi suntem mulți și ne ferim!”
Şuara 26:57
Și i-am scos Noi din grădini și de la izvoare,
Şuara 26:58
De la comori și locuri plăcute, cu răcoare[6].
———
[6] Allah i-a făcut să își abandoneze bunurile și proprietatea în căutarea lor, a israeliților
Şuara 26:59
Astfel a fost! Și le-am dat Noi moștenire Fiilor lui Israel.
Şuara 26:60
Și la răsăritul Soarelui, au pornit în urma lor.
Şuara 26:61
Și când cele două cete s-au văzut una pe alta, însoțitorii lui Moise au spus: „Suntem ajunși!”
Şuara 26:62
Dar [Moise] a spus: „Nu! Cu adevărat, Domnul meu este cu mine și El mă va călăuzi!”
Şuara 26:63
Atunci i-am revelat Noi lui Moise: „Lovește cu toiagul tău marea!” Și ea s-a despicat și fiecare parte era ca un munte imens.
Şuara 26:64
Și Noi i-am adus aproape de locul acela pe ceilalți [urmăritori]
Şuara 26:65
Și i-am izbăvit Noi pe Moise și pe toți cei care erau cu el.
Şuara 26:66
Și apoi i-am înecat pe ceilalți.
Şuara 26:67
Cu adevărat, întru aceasta este un semn, însă cei mai mulți dintre ei nu au crezut,
Şuara 26:68
Și, cu adevărat, Domnul tău este Al-'Aziz [Cel Atotputernic] [și] Ar-Rahim [Îndurător].
Şuara 26:69
Și recită-le lor istoria lui Avraam:
Şuara 26:70
Când el le-a spus tatălui său și poporului său: „Pe cine adorați voi?”
Şuara 26:71
Ei i-au răspuns: „Noi îi adorăm pe idoli și rămânem slujindu-i pe ei”.
Şuara 26:72
Și el le-a spus: „Oare vă aud ei când îi chemați?
Şuara 26:73
Sau vă sunt ei de folos sau vă fac vouă vreun rău?”
Şuara 26:74
Ei au răspuns: „Dar i-am aflat pe părinții noștri făcând așa!”
Şuara 26:75
El a spus: „Și ați văzut voi ceea ce adorați
Şuara 26:76
Voi și părinții voștri cei de demult?
Şuara 26:77
Cu adevărat, ei îmi sunt dușmani mie, în afară de Stăpânul lumilor[7],
———
[7] Oamenii adorau idoli împreună cu Allah
Şuara 26:78
Care m-a creat și El [este Cel care] mă călăuzește,
Şuara 26:79
Care mă hrănește și-mi dă de băut,
Şuara 26:80
Iar când sunt bolnav, El mă vindecă,
Şuara 26:81
Și care mă lasă să mor și-apoi mă readuce la viață,
Şuara 26:82
Care nădăjduiesc că-mi va ierta păcatele în Ziua Judecății.”
Şuara 26:83
[Și el a spus]: „Doamne, dă-mi mie înțelepciune și ajută-mă pe mine să mă alătur celor drepți!
Şuara 26:84
Fă să fiu eu pomenit de bine de cei care vor urma.
Şuara 26:85
Și fă-mă pe mine să fiu unul dintre moștenitorii Grădinii Plăcerii.
Şuara 26:86
Și iartă-i tatălui meu. Cu adevărat, el a fost dintre cei rătăciți!
Şuara 26:87
Și să nu mă acoperi de rușine, în Ziua când vor fi înviați,
Şuara 26:88
Ziua în care nu vor folosi nici avere, nici copii,
Şuara 26:89
În afară de cel care vine la Allah cu inima curată.”
Şuara 26:90
[În ziua aceea] va fi apropiat Raiul de evlavioși
Şuara 26:91
Și li se va arăta Iadul celor rătăciți
Şuara 26:92
Și li se va spune lor: „Unde este ceea ce ați adorat
Şuara 26:93
În locul lui Allah? Oare vă ajută ei? Sau se ajută pe ei înșiși?”
Şuara 26:94
Apoi [idolii] vor fi aruncați de-a valma în el [Iad], ei și cei rătăciți,
Şuara 26:95
Împreună cu toți soldații lui Iblis.
Şuara 26:96
Și vor spune ei în el, certându-se:
Şuara 26:97
„Pe Allah! Noi am fost în rătăcire învederată,
Şuara 26:98
Când v-am făcut pe voi egali cu Stăpânul lumilor!
Şuara 26:99
Și nu ne-au dus pe noi în rătăcire decât numai nelegiuiții
Şuara 26:100
Și n-avem pe nimeni ca mijlocitori,
Şuara 26:101
Nici prieten apropiat [care să ne fie de ajutor],
Şuara 26:102
Însă de ar fi întoarcere pentru noi, am fi noi credincioși!”
Şuara 26:103
Cu adevărat, întru aceasta este un semn, însă cei mai mulți dintre ei nu au crezut.
Şuara 26:104
Și, cu adevărat, Domnul tău este Al-'Aziz [Cel Atotputernic] [și] Ar-Rahim [Îndurător].
Şuara 26:105
Poporul lui Noe i-a socotit pe Trimiși mincinoși,
Şuara 26:106
Atunci când fratele lor Noe le-a spus: „Oare nu aveți voi frică?
Şuara 26:107
Cu adevărat, eu sunt pentru voi un trimis vrednic de încredere,
Şuara 26:108
Așadar fiți cu frică de Allah și dați-mi ascultare!
Şuara 26:109
Și nu vă cer pentru aceasta nicio răsplată, căci răsplata mea vine de la Domnul lumilor.
Şuara 26:110
Așadar fiți cu frică de Allah și dați-mi ascultare!”
Şuara 26:111
Dar ei au spus: „Oare să-ți dăm ție crezare, când pe tine te urmează cei mai josnici [oameni]?”
Şuara 26:112
El a spus: „Și ce știu eu despre ceea ce făceau ei?
Şuara 26:113
Socoteala lor nu este decât la Domnul meu, dacă măcar ați pricepe.
Şuara 26:114
Și eu nu îi alung pe credincioși.
Şuara 26:115
Eu nu sunt decât un prevenitor limpede”.
Şuara 26:116
Ei au spus: „Dacă nu încetezi, Noe, vei fi dintre cei loviți cu pietre!”
Şuara 26:117
El a spus: „Cu adevărat, Doamne, poporul meu mă socotește mincinos,
Şuara 26:118
Deci hotărăște între mine și între ei și mântuiește-mă pe mine împreună cu cei credincioși!”
Şuara 26:119
Atunci l-am mântuit Noi pe el împreună cu cei care erau cu el în arca încărcată
Şuara 26:120
Și apoi i-am înecat pe cei rămași.
Şuara 26:121
Cu adevărat, întru aceasta este un semn, dar cei mai mulți dintre ei nu au fost credincioși.
Şuara 26:122
Cu adevărat, Domnul tău este Al-'Aziz [Atotputernic] [și] Ar-Rahim [Îndurător].
Şuara 26:123
[Poporul] ’Ad i-au socotit și ei mincinoși pe Trimiși,
Şuara 26:124
Când le-a spus fratele lor Hud: „Oare nu aveți voi frică?
Şuara 26:125
Cu adevărat, eu sunt un Trimis vrednic de încredere pentru voi,
Şuara 26:126
Deci fiți cu frică de Allah și dați-mi ascultare!
Şuara 26:127
Și eu nu vă cer nicio răsplată pentru aceasta, căci răsplata mea nu este decât la Stăpânul lumilor.
Şuara 26:128
Clădiți voi pe fiecare înălțime un semn[8], jucându-vă?
———
[8] Un simbol sau un semn ce indică averea și puterea lor. Aceștia obișnuiau să construiască structuri impunătoare de-a lungul drumului pentru ca acestea să fie văzute de cei care treceau.
Şuara 26:129
Și construiți voi zidiri [palate și fortărețe], crezând că veți sălășlui în ele veșnic?
Şuara 26:130
Și când vă năpustiți asupra cuiva, o faceți fără îndurare.
Şuara 26:131
Fiți cu frică și dați-mi ascultare!
Şuara 26:132
Și fiți cu frică de Cel care v-a înzestrat pe voi [cu prisosință] cu ceea ce cunoașteți! -
Şuara 26:133
V-a înzestrat pe voi cu vite și cu urmași,
Şuara 26:134
Cu grădini și cu izvoare.
Şuara 26:135
Cu adevărat, eu mă tem pentru voi de chinul unei zile cumplite!”
Şuara 26:136
Ei au spus: „Ne este totuna de propovăduiești tu sau nu ești dintre propovăduitori,
Şuara 26:137
Acestea nu sunt decât obiceiuri ale înaintașilor,
Şuara 26:138
Iar noi nu vom fi chinuiți!”
Şuara 26:139
Așadar ei l-au socotit mincinos și Noi i-am nimicit. Cu adevărat, întru aceasta este un semn, dar cei mai mulți dintre ei nu au crezut,
Şuara 26:140
Și, cu adevărat, Domnul tău este Al-'Aziz [Atotputernic] [și] Ar-Rahim [Îndurător].
Şuara 26:141
[Poporul] Thamud i-a socotit mincinoși pe Trimiși,
Şuara 26:142
Când fratele lor Salih le-a spus: „Oare nu aveți voi frică?
Şuara 26:143
Cu adevărat, eu sunt pentru voi un Trimis vrednic de încredere,
Şuara 26:144
Așadar fiți cu frică de Allah și dați-mi ascultare!
Şuara 26:145
Și eu nu vă cer răsplată pentru aceasta, căci eu nu am răsplată decât de la Stăpânul lumilor.
Şuara 26:146
Oare veți fi voi lăsați în siguranță [față de moarte] în ceea ce aveți aici?
Şuara 26:147
În grădini și la izvoare,
Şuara 26:148
La semănături și la curmali cu fructe plăcute?
Şuara 26:149
Și vă scobiți case în munți cu iscusință?
Şuara 26:150
Așadar fiți cu frică de Allah și dați-mi ascultare!
Şuara 26:151
Și nu ascultați de porunca celor silnici,
Şuara 26:152
Cei care aduc stricăciune pe Pământ și nu fac bine!”
Şuara 26:153
Dar ei au spus: „Tu ești dintre cei fermecați!
Şuara 26:154
Tu nu ești decât un om ca și noi! Fă o minune, dacă ești dintre cei care spun adevărul!”
Şuara 26:155
El a spus: „Aceasta este o cămilă[9]. Ea are [un timp] pentru adăpat și voi aveți [un timp] pentru băut o zi anumită!
———
[9] Trimisă în mod miraculos de Allah ca semn
Şuara 26:156
Să nu o atingeți cu vreun rău, căci vă va cuprinde pe voi chinul unei zile cumplite!”
Şuara 26:157
Însă ei au înjunghiat-o și dimineața s-au și căit
Şuara 26:158
Și de aceea i-a lovit pedeapsa. Cu adevărat, întru aceasta este un semn, însă cei mai mulți dintre ei nu au crezut.
Şuara 26:159
Și, cu adevărat, Domnul tău este Al-'Aziz [Cel Atotputernic] [și] Ar-Rahim [Îndurător].
Şuara 26:160
Poporul lui Lot i-a socotit mincinoși pe Trimiși,
Şuara 26:161
Când le-a spus fratele lor Lot: „Oare nu aveți frică?
Şuara 26:162
Eu vă sunt un Trimis vrednic de încredere,
Şuara 26:163
Așadar fiți cu frică de Allah și dați-mi ascultare!
Şuara 26:164
Eu nu vă cer pentru aceasta răsplată, căci răsplata mea nu este decât la Stăpânul lumilor.
Şuara 26:165
Oare mergeți voi la bărbații din toate lumile
Şuara 26:166
Și vă lăsați soțiile voastre pe care Domnul vostru le-a creat pentru voi? Voi sunteți un popor de nelegiuiți!”
Şuara 26:167
Ei i-au spus: „Dacă nu vei înceta, o, Lot, vei fi dintre cei alungați!”
Şuara 26:168
Iar el a răspuns: „Cu adevărat, eu sunt dintre cei care urăsc faptele voastre.
Şuara 26:169
Doamne, izbăvește-mă pe mine și pe familia mea de [pedeapsa pe care le-o dai pentru] ceea ce fac ei.”
Şuara 26:170
Și l-am izbăvit pe el împreună cu toată familia lui,
Şuara 26:171
În afară de o bătrână[10] dintre cei care au rămas [în cetate],
———
[10] Soția lui Lot, care a colaborat cu răufăcătorii
Şuara 26:172
Apoi i-am nimicit pe ceilalți.
Şuara 26:173
Și am lăsat să cadă asupra lor o ploaie [cu pietre] și a fost ea o ploaie cumplită pentru cei care au fost preveniți!
Şuara 26:174
Cu adevărat, întru aceasta este un semn, însă cei mai mulți dintre ei nu au crezut.
Şuara 26:175
Și, cu adevărat, Domnul tău este Al-'Aziz [Cel Atotputernic] [și] Ar-Rahim [Îndurător].
Şuara 26:176
Locuitorii din Ayka [poporul lui Madyan] i-au socotit mincinoși pe trimiși,
Şuara 26:177
Când le-a zis lor Șuayb: „Oare nu aveți voi frică [de Allah]?
Şuara 26:178
Cu adevărat, eu sunt pentru voi un Trimis vrednic de încredere.
Şuara 26:179
Așadar fiți cu frică de Allah și dați-mi ascultare!
Şuara 26:180
Și eu nu vă cer pentru aceasta răsplată, căci răsplata mea nu este decât la Stăpânul lumilor.
Şuara 26:181
Dați măsura întreagă și nu fiți dintre cei care le cauzează [oamenilor] pierderi
Şuara 26:182
Și cântăriți cu o balanță dreaptă
Şuara 26:183
Și nu le împuținați oamenilor lucrurile lor și nu pricinuiți rău pe Pământ, fiind stricători,
Şuara 26:184
Și fiți cu frică față de Cel care v-a creat pe voi și [a creat] popoarele de mai înainte!”
Şuara 26:185
Ei au spus: „Tu ești, neîndoielnic, dintre cei fermecați,
Şuara 26:186
Tu nu ești decât un om ca și noi și, cu adevărat, noi te socotim pe tine dintre cei mincinoși.
Şuara 26:187
Deci fă să cadă asupra noastră bucăți de Cer, dacă tu ești dintre cei care spun adevărul!”
Şuara 26:188
El a spus: „Domnul meu știe mai bine ceea ce faceți voi!”
Şuara 26:189
Însă ei l-au socotit mincinos și i-a lovit pe ei pedeapsa zilei umbrei [un Nor întunecat]. Cu adevărat, ea a fost pedeapsa unei zile cumplite.
Şuara 26:190
Cu adevărat, întru aceasta este un semn, dar cei mai mulți dintre ei nu au crezut.
Şuara 26:191
Și, cu adevărat, Domnul tău este Al-'Aziz [Cel Atotputernic] [și] Ar-Rahim [Îndurător].
Şuara 26:192
Iar el [Coranul] este o revelație de la Stăpânul lumilor.
Şuara 26:193
A coborât cu el Duhul cel demn de încredere [Gavriil]
Şuara 26:194
Peste inima ta [o, Mohammed], pentru ca tu să fii dintre prevenitori,
Şuara 26:195
Într-o limbă arabă limpede.
Şuara 26:196
El a fost deja [pomenit] în scripturile înaintașilor.
Şuara 26:197
Oare nu a fost un semn pentru ei [faptul că] îl cunosc cei înțelepți dintre Fiii lui Israel?
Şuara 26:198
Și chiar dacă l-am fi pogorât Noi unui nearab
Şuara 26:199
Și el l-ar fi recitat [perfect][11], nu ar fi crezut în el.
———
[11] Drept un miracol de la Allah
Şuara 26:200
Astfel am lăsat Noi să intre [respingerea Coranului] în inimile nelegiuiților.
Şuara 26:201
Ei nu vor crede în el până ce nu vor vedea chinul cel dureros.
Şuara 26:202
Și va veni asupra lor pe neașteptate, fără ca ei să-și dea seama
Şuara 26:203
Și atunci ei vor spune: „Oare vom fi noi păsuiți?”
Şuara 26:204
Oare grăbesc ei pedeapsa Noastră?
Şuara 26:205
Oare vezi tu, chiar dacă i-am lăsa să se mai bucure de plăceri vreme de un număr de ani
Şuara 26:206
Și apoi ar veni la ei cele care le-au fost promise
Şuara 26:207
Și tot nu le-ar fi lor de niciun folos cele de care s-au bucurat.
Şuara 26:208
Și nu am nimicit Noi nicio cetate, fără ca ea să nu fi avut prevenitori,
Şuara 26:209
Spre aducere aminte. Și Noi nu am fost nedrepți.
Şuara 26:210
Și nu au pogorât cu el [Coranul] șeitanii[12],
———
[12] Așa cum au spus necredincioșii. Dimpotrivă, a fost adus de Gavriil, Duhul cel Credincios.
Şuara 26:211
Căci aceasta nu li se cuvine lor și nici nu pot [să o facă]
Şuara 26:212
Ei se află departe de auzire[13].
———
[13] A se vedea 72:9
Şuara 26:213
[Deci] nu chema împreună cu Allah o altă divinitate, ca să nu fii tu dintre cei chinuiți.
Şuara 26:214
Și previne-i tu pe oamenii care-ți sunt cei mai apropiați!
Şuara 26:215
Și coboară aripa ta pentru cei care te urmează dintre credincioși!
Şuara 26:216
Iar de nu ți se vor supune ei, atunci spune: „Cu adevărat, eu sunt fără de nicio vină pentru ceea ce faceți voi!”
Şuara 26:217
Și încrede-te în Al-'Aziz [Cel Atotputernic] [și] Ar-Rahim [Îndurător],
Şuara 26:218
Care te vede când te ridici[14]
———
[14] Din patul tău noaptea pentru a te ruga desi ești singur
Şuara 26:219
Și care vede și mișcările tale împreună cu cei care se prosternează[15].
———
[15] Dintre cei care se roagă cu tine în congregație
Şuara 26:220
Cu adevărat, El este As-Sami' [Cel care Aude Totul] [și] Al-'Alim [Atoateștiutor].
Şuara 26:221
Să vă vestesc Eu despre cei asupra cărora se pogoară șeitanii?
Şuara 26:222
Ei se pogoară asupra fiecărui mincinos și păcătos.
Şuara 26:223
Ei transmit ceea ce aud[16], însă cei mai mulți dintre ei sunt mincinoși!
———
[16] Aceasta a fost înainte ca ei să fie opriți, așa cum este descris în 72:8-9
Şuara 26:224
Cât despre poeți, pe ei îi urmează cei aflați în rătăcire.
Şuara 26:225
Oare nu-i vezi cum rătăcesc prin fiecare vale[17]
———
[17] Spunând minciuni și lăudându-i pe alții după pofta lor
Şuara 26:226
Și cum spun ei ceea ce nu fac,
Şuara 26:227
În afară de acei [poeți] care cred și săvârșesc fapte bune și pomenesc [Numele] lui Allah adeseori și [îi] apără [pe musulmani], după ce au fost nedreptățiți. Și vor ști cei care au fost nedrepți către ce sfârșit se întorc.